Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

Montagne Noire (Franta), muntele langa care stau acum. mic de inaltime, 1200m, dar aspru.

vantul bate puternic in zona de multe ori, "puternic" fata de ceea ce un roman este obisnuit; muntele fiind in zona de influenta a "vent d'autan".

localnicii spun ca acest vant, superstitii (cifra 7), incepe si bate sapte zile. si ca face oamenii nervosi, pe unii chiar ii inebuneste de cap.

muntele gazduieste multe (mai mici sau mai mari, mai vechi sau mai noi) simboluri religioase pe care le intalnesti pe unde nu te astepti.

sunt destule legende sau povesti in zona, spre exemplu Le roc de Peyremaux (un mic grup de stanci) si legenda gigantilor din vechime, unde se spune ca ar fi ingropat un gigant.

de pe varf, Pic de Nore, in zilele senine se vede Mediterana. tre' sa caut prin pozele de asta-vara daca telefonul a "batut" asa departe.

pe varf se poate ajunge cu masina(turism), din mai multe directii, este asfalt, dar sunt si drumuri forestiere fara asfalt. iarna-iarna doar cu 4x4, si uneori nici atat.

in principiu pe unde nu ai voie cu masina e pus semn de interzis. muntele este impanzit de drumuri, cu sau fara asfalt, forestierele circulabile fiind foarte bine intretinute.

eu am urcat sambata spre varf dinspre Mazamet, Tarn.

am mers cu masina pe unul din drumurile de acces asfaltate care se termina intr-un forestier, Route Forestiere du Triby, pe care am continuat. pe forestier unde se termina asfaltul mai sus zapada era maricica, neavand 4x4 am pus lanturile din precautie mai de jos. am avut si un mic rescue pe drum cu un francez care se avantase cu gumele de vara, si era la 5cm de sant (a trecut la inceput ca vantul pe langa mine cand puneam lanturile).

Acesta se termina intr-o intersectie de alte drumuri, inclusiv unul de asfalt care vine tot dinspre Mazamet pe unde se bagase plugul si urcasera marea majoritate.

de acolo drumul spre varf era blocat de zapada, peste 50cm de zapada compacta (mai era inca un drum care la fel parea blocat). traseul per-pedes de aici are 5.5 km pana pe varf. e separat de drumul auto.

Interesant e ca unde stau eu am flori inflorite, iar la 15km mai incolo pe munte e ca la polul nord. jos era o zi calma, fara vant.

o sa urc si un video cu drumul cu masina cand o sa fie gata.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

prin padure, per-pedes dupa ce am lasat masina, cum se vede in poza cu semnul de interzis prin stanga nu e voie cu masina dar prin dreapta da.

in general cu alb-rosu sunt marcate GR (Grande Randonnée, trasee lungi) si cu galben PR (Petite Randonnée, trasee scurte). marcajele pot fi destul de discrete pe traseu, comparand cu multe trasee montane de la noi unde marcajele abunda si sunt si mari/vizibile.

am ajuns tarziu pe munte, pe la 4 si ceva abia am lasat masina, si am bagat carbuni per-pedes sa ajung pe varf.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

din traseu am iesit intr-o alta intersectie, pe unul din drumurile auto ce duce spre varf. iarna are semn cum ca e inchis circulatiei auto, dar cei cu 4x4 urca pana pe varf.

pe varf mai vine un alt drum, care si el parea "circulat", fiind bagat plugul.

fata de partea din care am venit eu (unde am lasat masina), zapada parea mai mica aici pe drum.

de la 1100m deja vantul rupe, la propriu, ai senzatie ca esti la o altitudine mult mai mare. micii copacei care reusesc sa creasca erau indoiti de vant, totul era inghetat.

fizic, stand mai mult in vant, fara protectie, ramai fara parti ale corpului prin degerare.

cu Jeep-ul Cherokee de pe platou nu stiu care era treaba, era al cuiva care lucra sus la varf sau plecase sa se plimbe/sa se dea cu schiurile sau era stricat, se vedea o sufa rupta in zona si urme de masini blocate in zapada.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

tot de pe varf, era un deliciu sa privesti formele inghetate modelate de vant. la final incepusem coborarea spre masina.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

la intoarcere, se facuse deja 6, si soarele apunea.

un sentiment foarte placut este lasat de localnici care se avanta pe schiuri chiar si la 70 de ani si parcurg traseele pe schiuri de tura, chiar si pe la 6 si jumatate seara am intalnit unii pe traseu.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

nici o intalnire cu animale ?

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

mai greu cu intalniri de genul pe acolo:grin:

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

Spectaculoase locurile si fotografiile.

Cateva ore petrecute acolo relaxeaza creierul, ca si cum ar fi trecut zile.

Vive la France.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

urc aproape zi de zi pe munte, plimbare scurta sau mai lunga, cum permite timpul. vara/toamna mi-a placut sa urc pe varf cu masina si sa vad apusul si Mediterana in zare.

referitor la animalele salbatice, cele mari prezente in zona sunt din specia cervidelor si mistretii.

lupul a fost vazand doar trecand prin zona in anumiti ani, dar nu s-a restabilit inca.

sambata fiind o zi frumoasa, lumea a urcat pe munte, a fost agitatie, asa ca pentru a vedea ceva ar fi trebuit sa aleg alte trasee. de asemenea abia a trecut o perioada in care era foarte greu sa mai vezi animale salbatice, explicatia mai jos.

cel mai prezent animal in zona este cervida numita de ei "chevreuil/chevrette", o caprioara de talie mica. foarte agila in rampa abrupta. care mananca tot ca si capra (chevre).

in zona este o invazie de mure (planta) care efectiv acapareaza totul. inclusiv gradina unde stau eu era plina. murele in sine (fructele) se gasesc mai degraba in padure la umbra, langa surse de apa.

chevreuil-ul adora murele si frunzele ei. ai mari sanse sa vezi una in apropierea unei cascade pe munte (e plin muntele de mici cascade).

am gasit urme la un vecin in gradina unde venise noaptea sa manance. alt vecin are camere cu infrarosu pentru a observa noaptea animalele. asa a vazut ca trandafirul ii era mancat de caprioara buclucasa. sau a prins pe camera o vulpe care da tarcoale prin zona (si cainele meu o simte noaptea in gradina din casa si maraie).

chevreuil-ul intra in conflict cu satenii venind sa manance frunzele arborilor fructiferi.

ca o picanterie in zona si nu numai cresc smochinele. palinca la ei se numeste eau-de-vie, pe langa cea traditionala (prune/pere) ei mai fac si din smochine. care iese foarte tare, 60+% alcool, ceea ce o face ilegala in Franta, unde este o limita la procentul de alcool.

si merge de minune cu "friton", care este fix toba noastra de casa(cu urechi, sorici, limba, etc). putin mai incolo de mine, in Aveyron friton-ul este popular. ei il fac si din rata, la francezi cand vine vorba de grasime rata cam inlocuieste porcul.

am vazut si cerbi si caprioare mari (cerf/biche), dar foarte rar.

caprioara cu buline (daim) nu am vazut.

mistreti am vazut de asemenea, dar rar, mici. mai mari am vazut pe domeniile de vin, in vii. mai in sud.

uliu si soim se pot vedea des (chiar stand pe asfalt pe drum, stiu sa se fereasca de masini). fazan asa si asa.

iepuri, doua tipuri, maronii cu urechi mari, rapizi, si unii cenusii mai lenti si mai putin urecheati.

poze cu intalniri cand am apucat sa scot telefonul (si murele):

aici nas in nas pe drum:

[video=youtube;-3eV2MFpoXE]

vara de pe varf, in stanga ar fi Mediterana.

si niste secrete murdare ale civilizatiei vestice.

in zona cum am mai spus, sunt si mistreti.

frantuzul mare vanator, a importat din Europa de Est exemplare de mistret, care erau deja hibride.

in Franta mistretul original, mic de talie, avea 2-3 pui. a fost incrucisat cu cel din est, si impreuna cu hranirea artificiala, acum dau 10-12 pui si sunt si mai mari, se "lauda" cu unii de 160+kg.

problema lor acum e ca au scapat lucrurile de sub control, mistretului placandu-i strugurii copti si dulci da iama in vii, sau in culturile cu porumb. si nu mai reusesc sa tina in frau numarul lor, la ei fiind case si drumuri peste tot (au voie sa traga de la 150m de o casa).

in zona de tara in Franta din septembrie pana in februarie-martie cat tine sezonul de vanatoare e un mic vest salbatic, ei vanand aproape de casele oamenilor. in zona de "campagne" o priveliste obisnuita pe drumuri, inclusiv nationale, in perioada vanatorii, sunt omuletii cu pusca in mana pe marginea drumului.

au reusit sa impuste oameni (anul asta chiar si un copil mortal), pe unii in bucataria sau gradina casei, masini, chiar si cai pe post de mistreti. un conflict urat deschis momentan.

si cu numarul de chevreuil au o problema in unele zone, acelasi motiv (exceptand importul).

ca sa va faceti o idee de numarul mistretilor, se spune ca sunt in jur de 2 milioane in Franta acum. prin 2010 impuscau cam 500000 pe an, in 2017 vreo 700000. si tot degeaba. Acum ies la plaja pe Riviera.

in perioada vanatorii, intr-adevar am vazut mult mai putine animale salbatice, abia din ianuarie s-au linistit nitel lucrurile.

de obicei pe munte sunt putine masini, dar din toamna cateodata e plin de masini de vanatori (cam atat cu ecologia vestica), ceea ce face ca rar sa mai vezi un animal salbatic.

diferenta mare dintre zona de munte din Franta si Romania, este ca in Franta ei au drumuri peste tot, putine sunt zonele cu salbaticie mai intinsa iar padurile peste 75% sunt proprietate privata.

In Romania, infrastructura lipsind, multe zone sunt inca izolate fara drumuri, padurea inca la stat. de aici si senzatia de spatiu mai intins, de mai multa aerisire.

spre exemplu satucul unde stau eu, chiar pe coasta Montagne Noire, daca as fi fost in ro, probabil ca ar fi fost un sat izolat, pustiu. aici am curent, apa, telefon, chiar si un autobuz vine daca fac rezervare (gratis am inteles). cu tot vantul de zeci de km pe ora, anul asta niciodata nu mi-a picat curentul, telefonul sau net-ul (doar un mic flap de 1 minut).

pe munte sunt multe sate mici, pe potecile din munti te poti plimba intre ele pe jos sau cu masina mici ture pe drumurile deschise circulatie. iti umpli usor ziua.

satul mic romanesc de munte, evident neviabil in lumea moderna din prisma lipsei infrastructurii, izolat, este insa un model in integrare in natura si armonia cu aceasta. de aceea vesticii sunt fascinati de acesta.

lupul a revenit si in Franta, venind din Italia, dar aici inca nu este tolerat, fermierii acaparand zona montana chiar si in parcurile nationale (pastoralisme extensif).

ei practica un pic mai altfel oieritul sau cresterea animalelor. in zona mai joasa parceleaza pasunile si le impresoara cu gard electric (baterie de masina), distribuie si muta animalele de colo-colo fara cioban. cerbii i-am vazut sarind gardul electric.

in muntii mai mari au turme mai mari, libere, spre exemplu in Pirinei sunt pazite de "patous", cainele ciobanesc.

insa decimand lupul, ei nu mai au cultura de a se pazi de lup, sufera pierderi usor. si militeaza pentru micsorarea numarului de lupi. alt conflict deschis.

cand lupul a trecut ultima oara prin Montagne Noire a omorat si a mancat 4 chevreuil dintr-un foc. cel mai bun vanator...

o alta problema a lor sunt cainii vaganbonzi din munti, ei inlocuind lupii. francezii in perioada verii isi abandoneaza animalele cand pleaca in concediu. efectiv ii abandoneaza pe unde apuca, pisici, caini (ii arunca si din masini). la ei inca multe animale sunt necipate. abia acum se iau masuri mai stricte.

in parcurile nationale cainii sunt interzisi total (si in lesa) pe trasee.

in fine, francezii au un stil al lor de a rezolva problemele (chiar cand au solutia se opun ei cand o aplica), dureaza dar le rezolva. nemtii sunt mai eficienti si mai rapizi.

si pentru domnul Ovidiu, un tip de camper (de obicei Toyote, jos Mitsu) vazut prin zona si inspre Pirinei, unde sunt trasee de tura mai consistente. englezii si nu numai, trec din Pirineii francezi in Pirineii spanioli in ture off-road.

de mentionat ca pe Montagne Noire am vazut ca sunt semne cu stationarea interzisa dupa 7 seara, exceptand locurile amenajate, deci nu poti campa cu masina unde vrei, desi sunt multe locuri bune. si in unele sate, sunt semne cu camparea libera cu masina interzisa.

Re: Plimbare iarna pe Montagne Noire (Franta) pana pe varful Pic de Nore

Superb , pacat ca asa era si la noi , dar de cativa ani abia de mai este zapada de o bulgareala cand pe vremuri saptamani la rand era alb....