DAC 120 DE

[Vizitator mertan]

am o carte in bacau in care am vazut o autobasculanta imensa!!! fabricata in RO. in bena incepea o autobasculanta roman lejer. si un cauciuc la ea era mai mare decat un om...

[Astral]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Dar de monstrul ala de 110 t ce stiti? Erau folosite la transportul pamantului din marile excavari gen Canal Dunare-M.Neagra.

 

Magnum?

[MagnuM]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Dar de monstrul ala de 110 t ce stiti? Erau folosite la transportul pamantului din marile excavari gen Canal Dunare-M.Neagra.

 

Magnum?

 

 

Poate imi scapa mie ceva... in fond, nu sunt vre-un guru auto... dar, daca ma iau dupa "cunostintele" mele, monstrii aia de 110 t, a fost folosit doar la cateva expozitii...

[aztec]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Cred ca erau DAC.. 120Tone..

Scuze de off

 

http://www.gandul.info/viata/supercamio ... 31;3228383

 

ISTORIE DAC-ul a fost mult mai tare decât ROMAN-ul

 

Supercamionul lui CeauÅŸescu

de Daniel BEFU | 26 SEPTEMBRIE 2008

 

Supercamioanele româneşti produse la sfârşitul anilor ’80 aveau înglobată o tehnologie folosită acum de maşinile hibride Toyota

 

În ’88 s-au exportat cinci asemenea „monştri� în Australia, pentru 1.500.000 de dolari

 

 

Mândria ingineriei auto româneşti la expoziţie în faţă la Romexpo, în 1988

 

Ceauşescu a vrut ca inginerii români să-i facă un „camion-gigant� care să poată duce în benă o încărcătură de 120 tone la un singur transport. După zece ani de proiectare, în ’88 era omologat monstrul „DAC 120 DE� cu diametrul roţilor de 3,2 metri, lat cât şoseaua, ce cântărea 90 tone cu bena goală şi a cărui înălţime de 5,4 metri ajungea până la demarcaţia dintre etajele unu şi doi ale unui bloc.

 

Propulsia electrică dezvoltată la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similară cu cea întâlnită azi la maşinile Toyota Prius, având amplasate în roţile de pe puntea spate două motoare electrice ce dezvoltau 520 de cai putere fiecare, care îi permiteau camionului „DAC 120 DE� să ruleze cu 70 km/oră gol şi cu 55 km/oră încărcat. Prin circuitele electrice ale supercamionului curgeau curenţi de 1.200 volţi debitaţi de un generator diesel-electric alimentat de la două rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorină pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o săptămână. Servodirecţia, servofrâna hidraulică, aerul condiţionat şi scaunul cu amortizor care echipau supercamionul erau importate din Occident.

 

Numai pneurile marca Michelin costau 10.000 dolari bucata, îşi aminteşte inginerul Adrian Novac, unul din proiectanţii „monstrului�. „Erau pneuri speciale, fără cameră, care trebuiau să ţină cel puţin unul-doi ani de rulaj pe drumuri de carieră. Un astfel de cauciuc n-avea voie să se spargă decât dacă vreun buldoexcavator intra accidental cu cupa în el�. Umflatul unei singure roţi de 3,2 metri în diametru dura o jumătate de oră cu o instalaţie de debit mare, presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape 10 atmosfere.

 

Sistemul de frânare al „camionului-mamut� seamănă cu cel folosit în zilele noastre de japonezi: „ Erau prevăzute cu două pedale de frână: una de securitate pentru blocarea completă a roţilor şi o frână dinamică bazată nu pe frecare, ci pe disiparea sub formă de căldură a energiei cinetice. Pe pante lungi, motoarele electrice din roţi deveneau generatoare de curent, însă spre deosebire de Toyota Prius, energia produsă nu se stoca în baterii, ci se disipa prin nişte rezistenţe electrice de frânare puse lateral pe platforma camionului, ca să se răcească de la aer�. Privit de aproape, camionul părea „un elefant stând lângă un copilaş. Erai mic, iar el era ca un monstru mare lângă tine.

 

Ca să poţi ajunge la cabină, amplasată la înălţimea de 2,5 metri, aveai o scară cu balustradă şi urcai treptele ca şi cum ai fi urcat la etajul întâi. Sus era o platformă ca un balcon de apartament pe care stăteam cu aparatura noi, inginerii, când făceam probe privind tensiunile din şasiu, viteza de deplasare, frânările, viteza de basculare. Acolo era răcoare, că eram bine protejaţi de soare sub cozorocul benei�. Scara de acces la cabină a stârnit un val de veselie la vremea ei: „La uzină la Roman, când a fost Ceauşescu prin ’84 şi a urcat să viziteze cabina unui camion de 120 de tone, a făcut o scenă din asta că toţi am râs. La coborâre, el nu s-a dat jos cu spatele pe scara aceea, cum se procedează pe utilaje, ci s-a dat cu faţa, ca la el în vilă, şi era să cadă-n fund�.

 

„Ca să ajungi în bena cu un volum de 35 metri cubi, urcai o scară de cel puţin 6 metri. Era atât de mare încât câteodată, când ploua şi se strângea apa în benă, ziceai că-i bazin de înot�. Pe şosea, basculanta-gigant nu a circulat decât o singură dată, inginerii cerând aprobare specială de la autorităţile Braşovului ca să măsoare viteza maximă cu care camionul poate rula pe drum plan: „Am mişcat-o prin oraş în ’82. Era dimineaţă într-o zi de lucru, pe o şosea betonată uzinală între Rulmentul şi Tractorul, un fel de şosea de centură. Strada am golit-o de maşini şi singurele care mai aveau dreptul să circule şi cu care ne intersectam erau troleibuzele ce duceau muncitorii care urmau să intre în tură. Când ne vedeau camionul, oamenii îşi făceau cruce şi coborau din troleie, ţinându-se după noi cu alai�.

 

Mic spionaj industrial

 

Pentru ca proiectul „DAC 120 DE� să nu se transforme într-un alt eşec al industriei de maşini în care defecţiunile tehnice să apară la orice pas, românii au studiat reviste de specialitate de tipul „Truck and Diesel�, dar tot practica le-a elucidat nebuloasele, într-un final: „Când s-a făcut Canalul, s-a cumpărat o basculantă americană marca Lectra Haul, ce putea căra 100 tone la un transport. Maşina a fost dusă la Basarabi unde trebuia străpuns un deal de cretă şi basculanta trebuia să care dealul de cretă.

 

De fapt, motivul principal pentru care statul român a cumpărat camionul american n-a fost să transporte pământ, pentru că în final maşina a ajuns la Roman Braşov unde a fost demontată şi analizată. Câteva idei bune au fost în maşina respectivă şi ne-am folosit de ele�. De pildă, amortizoarele folosite sunt de acelaşi tip cu cele care echipau basculanta americană: „Suspensiile obişnuite ar fi cedat sub greutatea celor 120 tone cât cântăreşte camionul plin, ei le-au făcut din nişte pastile de cauciuc vulcanizat puse straturi şi introduse într-un cilindru, amortizarea şocului făcându-se prin frecarea pastilelor de cauciuc între ele. Am avut nevoie de şase ani, din ’82 până în ’88, ca să ajungem la o reţetă de pastilă de cauciuc fiabilă pentru un asemenea tip de amortizor�.

 

În prezent, fiindcă suportă greutăţi foarte mari, amortizoarele de cauciuc de tipul celor folosite acum 20 de ani de inginerii braşoveni la basculanta DAC 120 DE se montează sub terasamentul podurilor suspendate din beton. Inclusiv culoarea basculantelor „galbene cu nişte dungi albastre� a fost inspirată de la competitori: „Probabil ca o inspiraţie de la maşinile americane, care folosesc culori ce le fac mai vizibile în condiţii de şantier: orange, galben muştar�.

 

Exportate la preţ de dumping

 

Opt dintre camioanele uriaşe au ajuns la exploataţia minieră de cupru de la Roşia Poieni, trei la cariera de calcar din Mahmudia, iar pentru o vreme s-a lucrat cu ele şi la Canal, s-a transportat banatita din Moldova Nouă şi sulful din Călimani. La Mârşa (Sibiu) s-au fabricat cinci „camioane-gigant� care au luat calea unei exploatări deschise de minereu feros din vestul Australiei: „Una a fost cam 300.000 dolari, preţ de dumping, dacă ne gândim că basculantele americane de capacitatea asta se vindeau acolo de trei ori mai scump�.

 

Un an i-a luat echipei de şapte muncitori români să asambleze camioanele la mina „Mc Caimy Monster Pilbara� pierdută în deşertul australian, undeva pe Tropicul Capricornului: „Maşinile s-au dus bucăţi şi au fost remontate la faţa locului, în condiţii de atelier de mină, nu de uzină. Reasamblarea celor cinci camioane a durat un an, între ’88 şi ’89�. Până în 1992, o echipă formată din trei români a asigurat în permanenţă mentenenţa „DAC-urilor 120 DE� explică Adrian Novac: „Mârşa Sibiu oferise garanţie pentru 1.200 de ore de exploatare, aşa că aveam în containere sigilate subansamble pentru încă un rând de camioane, aduse special ca piese de schimb�.

 

În caz de defecţiune, dacă un agregat trebuia înlocuit, muncitorilor le lua o săptămână numai demontatul-montatul subansamblelor ca să poată avea acces complet la motor, încât, din cele cinci supercamioane româneşti, efectiv lucrau doar trei, prin rotaţie, iar două erau permanent în revizie, ca în cazul în care vreuna se defecta, să poată fi înlocuită imediat. Asta fiindcă, atunci când muţi munţii din loc, nu-i vreme de stat: „La mina Mc Caimy Monster Pilbara, în 24 de ore, cele trei basculante umpleau două garnituri de tren de câte 200 de vagoane, fiecare vagon având 100 tone�.

 

Dispariţia „dinozaurilor“

 

„Rămăşiţele pământeşti ale ultimelor «DAC-uri 120 DE» ar mai fi şanse să poată fi zărite la mina de cupru Roşia Poieni. Eu presupun că cel puţin trei ar trebui să mai fie acolo, dacă cumva n-au fost date la topit. Ultima oară când am fost chemat acolo în 2003 pentru o revizie, una lucra şi două erau în depou la reparat. Ultimul camion mamut a ieşit din fabrică în 1990. Fiindcă primele cinci basculante i-au surprins plăcut pe australieni, care ziceau că piesele sunt General Electric, în acel an scosesem o variantă îmbunătăţită numită «Australia Alfa», preparată pentru condiţiile de climă de la ei. Iar în ‘92 am avut intenţia să repornim producţia cu o variantă «Beta», pe care vroiam s-o trimitem în Rusia, la Krivoi Rog. Maşina ca idee era deja creionată, însă fabricarea ei însemna prea mult pentru puterile României acelor ani�.

 

„Aveam o teamă de fiecare dată când o conduceam. La cât era de mare, era totuşi foarte maleabilă. Fiind electrică, puteai să o dai uşor înainte şi înapoi şi, ca să iei curba, nu depuneai deloc efort, că direcţia era servoasistată�. - Adrian Novac, unul din cei 30 de ingineri proiectanţi ai autocamionului „DAC 120 DE�

 

 

 

EXCLUSIV ONLINE

 

Şofer român versus şofer australian

 

Adrian Novac îşi aminteşte de luptele de culise care se dădeau între şoferi pe şantiere, ca să fie numiţi titulari pe supercamion: „Ca să scape de munca grea, mulţi vroiau s-o conducă pe asta, că avea servodirecţie, servofrână şi la cerere chiar şi climă. Spre exemplu la cariera de la Mahmudia unde era mult praf, la basculante s-au pus deasupra cabinei instalaţii de aer condiţionat nemţeşti, ca să nu deschidă geamurile şi uşile. Plus că, fiind plătiţi la cantitatea de minereu transportat, la 120 tone capacitatea benei, e clar că aveau salariu mai consistent. Cei mai mulţi dintre şoferi erau puşi pe pile şi erau dintre cei care aveau trecere la şeful de coloană care conducea mina�. După revoluţie şoferii celor câteva „DAC-uri 120 DE� au rămas tot nişte răsfăţaţi: „Ultima dată am fost în 2002 în Roşia Poieni şi una din ele încă căra minereu, iar şoferul ei avea salariul de 250 dolari, mai mare decât mine ca inginer proiectant�. În Australia, şoferii lucrau doar câte şase luni pe an, prin rotaţie: „Cum minele erau în mijlocul deşertului la 1200 kilometri de orice oraş, ca şoferi veneau în general cei care făceau surfing pe la Sidney. Stăteau la mină jumate de an, câştigau bine şi se întorceau înapoi să se dea pe valuri restul de şase luni, iar mulţi şoferi aveau gândul să se întoarcă în Europa pe banii ăia, că li se aplecase de-atâta izolare�. În ce priveşte confortul în cabină, australienii duceau un trai de huzur: „Aveau scaune încălzite că se lucra în două ture şi noaptea era destul de rece pe tropic, în jur de 10 grade, iar amortizoarele de la scaune erau niţel mai bune�.

daniel.befu@gandul.info

[Astral]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Da, Aztec, la ăsta mă refeream! Mulţam!

[Miron Sorin]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

maaaare rau...

[vstef_is]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

si singurul mega-camion hibrid, dupa mintea mea.... ceea ce e super tare frate... dar nah....

[Miron Sorin]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

transmisia gen generator de curent si la roti electromotoare se foloseste la locomotive.....deci adaptata daca nu copiata

[aztec]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

"alimentat de la două rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorină pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o săptămână"

Din calculele mele... 20 litri pe ora.. adica calculand putin 50km/h incarcat.. inseamna 40 litri pe suta de km. putin...

[vstef_is]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Extrem de putin, tocmai pentru ca era FIX ca o locomotiva... diesel-electric.... ElectroPutere Craiova au bagat la bataie "hibridizarea"....

[Miron Sorin]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

da chiar foarte putin...avind in vedere ca am cundus un Iveco cu motor auxiliar si avea consum de 100% si al dracu chiar atit consuma....si nu avea decit 52 tone total

[vstef_is]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Si stai si te gandesti... de ce fiind atat de special si economic nu a avut mai mult succes?

 

Sau de ce nu s-a mai produs? Sau de ce nu se mai produce? Acum? De ce nu s-ar reincepe productia? Nu mai e piata?

[aztec]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Daca sunt identice, unul din ele l-am vazut eu prin anii 2003-2004 la rosia montana sau poieni, in practica mea la geografie...Deci atunci mai exista cel putin unul, nu stiu daca si functional.

O sa incerc sa fac o poza mai buna la... poza ca de scan de pe film.. nu am cu ce.

[aztec]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Este identic din toate detalile pe care l-eam studiat eu. Din pacate aparatul foto nu era performant iar distanta nu ma ajuta. Pacat ca nu m-am dus mai aproape.. dar aveam de studiat cea mai mare mina de suprafata din europa(cel putin asa stiam eu).

Deci exista unul cel putin in 2003 la mina Rosia Poeni.

[MagnuM]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

... ISTORIE DAC-ul a fost mult mai tare decât ROMAN-ul...

 

 

Mda... interesant articol - l-am citit pe Tram Club Romania... dar, dati-mi voie sa am oarece rezerve! La vremea respectiva, se povesteau multe "fapte eroice" ale industriei romanesti... stiu, articolul e publicat anul trecut, dar povestile nu sunt asa de noi... Din articol reiese ca s-au fabricat cel putin 16 bucati... surprinzator, tinand cont de costurile de fabricatie... In ce priveste datele referitoare la consum... sunt cel putin hilare... cu 40 %, nu-ti merge incarcata nici macar o basculanta cu 4 axe, de 40 to, fabricata recent, in vest - am lucrat pe basculanta de 40 to - Volvo FM13 400... nu vorbesc din "auzite"...

Eu, pe unde am umblat, nu le-am vazut in exploatare nici macar pe alea de 55 to... de cele de 120 to nu mai vorbesc... era "vizibila" doar la TIB! Dar poate nu am vazut eu bine...

Au facut unele de 27 to, cu care au incercat sa umple santierele... dar se pare ca aveau mari probleme de fiabilitate - ca sa nu pomenesc de concurenta oferita de BelAZ... Nu mai zic de arhitectura - 2 axe - care, la aceste tonaje punea mari probleme! Rezultatul: au recurs la niste hibrizi pe 3 axe, dezvoltati pe baza sasiului si mecanicii de Roman 19215 DFK, latit la 3 metrii, care putea incarca 25 to, utilizau motorul D2156HMN8 de 215 CP, cutia AK 6-80 cu reductorul GV 80, axe cu reductoare planetare si rulau pe roti de 20", incaltate cu pneuri 14.00 R 20, fabricate in tara - ca erau accesibile la pret!

De inadvertentele din articol nu cred ca mai e cazul sa vorbesc... asa ca, pana la proba contrarie, raman la rezervele mele...

[Levo]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Nu sta nimeni aproape de Rosia Poeni? :grin:

[asfalttango]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Au fost coloane intregi de masini care au lucrat pe la canal si au fost taiate.Ovidiu,Lumina,Basarabi,Agigea si multe altele au fost autobaze importante....

Tin minte de cind eram mic ca erau "Daciile de 16 To" la mare moda dar si Belaz-urile.

Erau armate de soferi si de mecanici.Tot felul de utilaje care zumzaiau pe marginea canalului.Ca si copil era ca o magie sa le privesc...si sa le ascult.Este adevarat ca acum s-a distrus totul ...si se continua.

Raminem doar cu amintirile....

 

Felicitari pentru documentare.

Tot respectul.

[aztec]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

Nu sta nimeni aproape de Rosia Poeni? :grin:

 

Nu stiu cat de usor este accesul in zona, fiind o exploatare miniera.. eu am intrat cu grupul de studenti, si cu permisiunea minei.

Oricum.. merita.. daca cineva poate accesa zona o sa pun si locul exact pe google earth al locului unde a fosty vazuta...

Sau se poate incerca un mail la detinatori minei sa fie intrebati de existenta utilajului....

[Nicu N]

Re: S.R. - Autocamioanele Steagul Rosu

 

In urma cu ceva timp, cred ca vre-o 5 ani, am avut ocazia sa vad si sa ma mir de dimensiunile camioanelor de 120t.Din pacate erau subansamble"demontate" cu aparatul de sudura si asteptau intr-o gara sa fie incarcate in vagoane cu directia unei topitorii..Axa spate a fost sectionata in trei bucati, avea un chepeng in care intrai ca pe o usa pentru a ajunge la motoarele electrice care aveau bobilele dispuse pe o raza de cel putin un metru(nu pot fi exact in dimensiune,eram gura-casca ca Mutulica!)Jantele ,fuzete, butuci, finale totul era imens si totul parea in stare buna exceptind faptul ca au fost taiate cu sudura,mai exact pinioanele angrenajele nu se vedeau sparte sau mincate de rugina.In acel articol scria de bena ca semana cu o piscina ,este adevarat cred ca a fost taiata in 8 bucati cel putin, sa poata fi transportata de la Rosia pina in respectiva gara.Din pacate cred ca acei monstrii diesel/electrici mai " traiesc"doar in articole de presa ,arhive si amintirile noastre.Cu siguranta faceau treaba dar si cheltuiala era destula cu intretinerea lor.

[radu ovidiu]

Re: DAC 120 DE

 

o sa ajung saptamana asta pana in cariera si o sa vad daca mai pot face poze, mai sunt cateva dar nu se mai folosesc ,au ceva catepilar-uri tot aceleasi dimensiuni

[Vizitator ionak88]

Re: DAC 120 DE

 

In nici un caz nu avea cum ca asa un colos care putea duce o incarcatura de 120 tone sa consume numai 40%.In ziua de azi un camion nou cu 4 axe cu o bena de apr.18-20mcubi cantarind 45-50 de tone condus cat de cat economic consuma peste 35% si asta sa zicem ca la drum lung. Local in balastiera sau pe drum de piatra cum lucrau acei giganti un camion de azi poate sa depaseasca chiar si 100%. Asa ca dupa parerea mea oricat de economici erau acei giganti consumau minim 150%.

[milescusilvian]

Re: DAC 120 DE

 

In nici un caz nu avea cum ca asa un colos care putea duce o incarcatura de 120 tone sa consume numai 40%.In ziua de azi un camion nou cu 4 axe cu o bena de apr.18-20mcubi cantarind 45-50 de tone condus cat de cat economic consuma peste 35% si asta sa zicem ca la drum lung. Local in balastiera sau pe drum de piatra cum lucrau acei giganti un camion de azi poate sa depaseasca chiar si 100%. Asa ca dupa parerea mea oricat de economici erau acei giganti consumau minim 150%.

 

 

de unde ti-a iesit consum de 40%?

2 rezervoare x1600kg = 3200L

24 ore x 7 zile (muncita non stop) = 168h

3200 : 168 = 19,047619 L/H - VITEZA MAX 50KM/H

SI FUNCTIONA PE PRINCIPIU ELECTRIC.

[Vizitator ionak88]

Re: DAC 120 DE

 

Daca stam sa ne gandim si sa facem calcule,vedem cu totii ca nu ne iese nimic. Dupa parerea mea nu sunt corecte afirmatiile cum ca cu ambele rezervoare pline camionul ar lucra o saptamana non-stop. Personal nu cred ca avea asa o autonomie si nu cred ca pe proiectanti iar fi interesat sal faca cu asa niste rezervoare asa de mari doar pentru autonomie,cred ca in nici un caz nu stau asa lucrurile. Ganditiva ce ar alege fabricantul o masina cu autonomie mare si grea sau o masina cu o autonomie mai mica,cu cateva zeci de tone mai usor si normal ca si cu consum mai mic.

 

 

Daca aveau asa un consum de mic fiti siguri ca Romania era era acum si din tot timpul nr.1 la fabricarea camioanelor de peste 100 de tone. Eram peste nemti americani.

Editat Februarie 26, 2010 de MagnuM

[radu ovidiu]

Re: DAC 120 DE

 

am pus una dinn poze sa vedem daca se vede

[radu ovidiu]

Re: DAC 120 DE

 

dupa cate se vede merge asa ca mai pun 2 cu dac-ul si una cu noile lor jucarii

calitatea nu este cine stie ce sunt facute cu telefonul