koala - crampeie de ganduri

[Vizitator koala]

Onoare de hot

 

Citeam, oarecum neatent, o stire obisnuita dintr-un ziar local : o babuta a fost "violentata" in garsoniera sa amarata dintr-un obscur cartier bucurestean ... au intrat peste ea in casa, ziua-n amiaza mare, si au inceput sa-i rascoleasca prin dulapul cu haine ... probabil cu speranta ca baba tine "la ciorap" niscaiva economii, sau ceva aureturi fine ... de enervare ca n-au gasit nimic au batut-o, rau de tot, astfel ca femeia se afla acum la Sectia de Terapie Intensiva a Spitalului de Urgenta, iar doctorii dau din cap cu tristete ... cat de prost trebuie sa fii ca sa cauti bani si bijuterii intr-o casa sarmana, unde nici macar mustele nu intra sa-si caute de mancare ? ... cat de "animal" trebuie sa fii ca sa dai cu picioarele intr-o "mana de femeie", batrana, slaba si bolnava ? ... dupa doar cateva ore hotii au fost prinsi, doi indivizi oarecum cunoscuti in cartier, pe care politistii i-au luat ca din oala atunci cand au incercat sa amaneteze un radio stricat si un palton vechi, mancat de molii, lucruri furate din casa femeii ... niste nemernici ! ...

 

Am copilarit intr-un cartier sarman si stiu sa fac diferenta dintre stomacul plin si burta goala ... lumea era saraca si pleca la serviciu odata cu primele tramvaie, iar copiii plecau la scoala muscand veseli din cate o bucata de paine rotunda, "de cuptor" ... in afara de fructe, legume si poate vreo gaina, nimanui nu i-a disparut niciodata nimic din curte, iar violenta era doar apanajul sotilor betivi ce-si mai altoiau consoartele, in zile de chenzina ... atat ! ... femeile veneau singure acasa cand ieseau din schimbul trei al fabricii si, "de la tramvai" si pana "pe ulita", mergeau pe jos, pe strazi prost iluminate si pline de noroaie ... nu exista teama ca iti da cineva in cap pentr-un "pol" si-o paine uscata, nu aveai decat grija cainilor scapati pe sub ulucile gardurilor ...

 

In zile de Sarbatoare tot "cartierul" iesea "la strada" ... femeile isi tineau mana la gura si barfeau, barbatii se adunau la cate o tabla si-o tuica slaba de corcoduse, iar copiii rupeau talpile pantofilor noi de lac la "miute", jucate cu mingea in colbul din mijlocul strazii ... fetiscanele mai mari se tineau pe dupa mijloc si tot asa mergeau, cate doua, cate trei, chicotind vesele la fluieratul obraznic al "golanilor" ... baietii se asezau in coltul strazii, "pe vine", si "bateau arsicele", oase mici de la genunchiul mieilor de primavara ... lumea era saraca si totusi aveai cu cine sa te-ajuti la nevoie, oamenii nu se uitau de unde vii, sau ce culoare a pielii ai, atata vreme cat ieseai la poarta sa-ti ajuti vecinul caruia "i-au venit lemnele si carbunii" ...

 

Hotii aveau mandria si onoarea lor, erau "domni" pe vremea aia ! ... nu furau "din cartier", ci se duceau spre Centru ca sa "opereze" ... stiau ca "nu se cade" sa iei de la vecini ceva, "te vede Dumnezeu" si era Mare Pacat ! ...

 

... din nefericire, in zilele noastre, nici macar hotii nu mai sunt ce erau odata ! ...

[Vizitator koala]

Marimea conteaza !

 

Inceput de saptamana, zi ploioasa si friguroasa, urata si deprimanta "ca munca" ... am treaba la serviciu, e ceva urgent, aparut "peste noapte", asa ca n-am timp sa-mi beau cafeaua ... m-am suit in masina si am pornit-o catre cealalta parte a orasului, acolo unde cu onor pun umarul la construirea capitalismului feroce ... pe la Unirea traficul "s-a gatuit" deja, e ceva normal, si nu mai pun demult la suflet faptul ca la culoarea verde a semaforului nu reusesc sa treaca intersectia decat 2-3 masini ... scap si de semaforul asta si intru in Pasaj, evident, se circula "bara la bara" cu viteza de melc insolat, surprins pe neasteptate de soare, imediat dupa vreo ploaie rapida de vara ... dau drumul la radio si comut posturile cu repeziciune, parca e un facut, pe toate canalele e "publicitate", in acelasi timp ... e incredibil, eu cred ca astia care alcatuiesc grilele de programe radio sunt vorbiti intre ei si s-au coalizat cu totii impotriva noastra ... cred ca pun calupurile de publicitate in aceleasi intervale orare, ca lumea sa nu poata "sa scape" cu una, cu doua ... in sfarsit, mai apas un buton si gata, de pe un disc mai vechi, Ana Gabriel imi povesteste cu tandrete ce frumoasa-i dragostea la douazeci de ani ... ce sa fac, o cred pe cuvant, ca mi-a mai spus de cateva ori treaba asta, si o zice cu "atat foc" incat precis trebuie sa fie adevarat ...

 

In masina de alaturi, un Matiz rosu, mic si haios, cu numar de provincie, o fata frumoasa imbracata "de business" isi aranjeaza machiajul din coltul ochilor ... probabil ca rimelul scurs i se trage de la faptul ca o fi sunat-o seful ei, nervos ca intarzie la intalnirea "extraordinar-de-importanta-cu-adevaratii-salvatori" ai companiei "de tras plasticul in dopuri", pe care el o conduce cu mana de fier, undeva, pe langa Alexandria ... deh, daca fata n-a vrut sa doarma cu Seful ei la hotelul de mana a paispea de langa Gara, asa-i trebuie ! ... daca a preferat sa ramana peste noapte la o matusa de grad indepartat, care sta intr-o garsoniera confort doi pe Brancoveanu, barem sa se fi trezit mai devreme si sa fi plecat din timp ! ... nu sa piarda acum timpul prin trafic, cu toti nebunii astia de bucuresteni ! ... cred ca asta e dialogul dintre cei doi, fata da din cap oarecum agasata dar aproba, in fond, idiotul ala batran si libidinos e seful ei si, pana una-alta, de la el isi ia salariul ... viata de cacat ! ...

 

Intre timp coloana de masini se misca si iesim din Pasaj, ei, parca e deja alta viata ! ... pe trotuarul din dreapta vad doua fetiscane ce merg agale si vorbesc intre ele gesticuland frenetic ... dupa varsta si tinuta, probabil sunt vanzatoare la Unirea sau la Cocorul, incep la 09:00 si mai pot sa piarda timpul inca vreo cateva zeci de minute ... un "ness" de la boutique-ul de alaturi, o tigara alba, tinuta lejer intre degete, [ a propos, de la o vreme incoace toata lumea fumeaza tigari albe ... e o moda noua ? ] si cateva barfe subtiri sunt un bun inceput de zi ... un tigan tanar si imberb le fluiera tare si probabil le zice ceva, fetele se uita una la alta si izbucnesc in ras ... tiganul e contrariat si are o "pauza de software", una dintre fete, probabil mai sloboda la gura, ii intoarce vorbele si-l lasa incremenit de uimire in mijlocul trotuarului ...

 

Coloana se misca iar si, cu coada ochiului, observ o masina neagra care iese rapid din rand si incearca sa forteze banda intai, pe langa trotuar ... suntem in dreptul unei statii de autobuz si acolo Primaria a facut un fel de scuar, strada e mai lata in portiunea respectiva si tipul din BMW-ul negru [ intre timp a ajuns in spatele meu si-i vad fata foarte bine, e un "manelist cu breton" ], vrea s-o puna "de o ghidusie" ... e prima oara cand ma bucur de cat de lata e masina mea, sunt singurul obstacol intre el si semafor, daca n-ar fi "camionul" meu el ar fi putut sa "taie" toata coada dar asa, trebuie sa stea dupa mine ... masina lui, prea joasa ca sa o urce pe bordura si sa ma ocoleasca, e si prea lata ca sa-i permita sa se strecoare printre "camionul" meu si trotuar, drept urmare s-a infipt "voiniceste" cu mana in claxon si-mi clipeste "gales" din faruri ... bag in "marchearriere" si dau inapoi vreo 20 de cm, bara de fier isi face datoria iar smecherul "meu" se albeste la fata, ii e groaza ca-i infig carligu-n capota si atunci "infunda" claxonul cu ambele maini ... fac pe nebunul, o "dau" pe Ana Gabriel cu doua gradatii mai tare si iata ca semaforul se face verde din nou, pornim cu totii, eu ocupand oarecum o banda si jumatate si avand mare grija ca "manelistul minune" din spatele meu sa nu poata forta intrarea in banda ...

 

Intre timp strada s-a ingustat iarasi si BMW-ul a ramas la circa 4-5 masini in urma, se vede treaba ca nici cei din spatele meu n-au fost incantati de manevrele individului, asa ca nu l-au "lasat sa se bage" ... trec pe culoarea galbena a semaforului, in paralel cu pustoaica din Matizul rosu, si ma indrept catre o noua zi de munca ... Ana Gabriel e parca mai trista acum, dar eu cel putin ma simt perfect, am masina mare si carligul gros ...

 

... cine zicea ca "marimea nu conteaza" ? ...

[cfantana]

Foarte frumoasa povestea ta da ce s-a intamplat cu pustioaca din matizul rosu,s-a impacat cu sefu?

I-ai luat numarul de telefon?

Sau poate ati baut o cafea?

Daca nu atunci degeaba ai camion 4x4,iar marimea sigur nu conteaza :tr :h

[andreic]

eu zic sa-ti faci un blog :)

[mihai aro]

eu zic sa-ti faci un blog :)

eu am zis ca asta-i blogu lui dupa toate povestile astea (dealtfel destul de frumoase) :bl

[svejk]

domnu koala, fanus neagu, eugen barbu si marian nistor va transmit salutari, dar nu uitati ca nu sunteti chiar asa batran, haideti, putina seriozitate da? :grin: :old

[Vizitator koala]

Soldat Svejk, ref. Eugen Barbu, inteleg aluzia ... cu Fanus Neagu, iar mi-e clar ... da' cu Marian Nistor ce-ai avut ? ...

"Adio pica frunza

Si-i galbena ca tine,

Adio nu mai plange,

Si uita-ma pe mine" ...

 

... sunt peste 20 de ani de cand ascultam melodiile lor, la difuzoarele unitatii militare 01630 - Arcus ( la 11 km de Sf. Gheorghe) si oftam dupa fetele lasate acasa, in civilie :ga ... si sa stii, in anii '70 si '80 mahalaua bucuresteana nu era deloc departe de povestirile mai sus amintite ... ce-i drept, starostele hotilor nu mai purta vesta si nici pantofi in doua culori, legati cu sireturi de piele ... da' lumea mahalalei tot aia ramasese ...

Inima si inimioara

Ce foc mare te doboara

Inima si inimioara

Ce foc mare te doboara

 

Ma doboara o bola grea

Dorul si cu dragostea

Ma doboara o bola grea

Dorul si cu dragostea

 

... si sunt destul de batran, ma rog, asa ma simt in ultima vreme :ga ...

[night bird]

...chiar asa mohorata a fost vremea azi in Bucuresti? ...hmm

Koala, ai nevoie de o... delegatie... :bean

[Vizitator koala]

Mda, o sa-mi recapat eu tonusul la Baia Mare :grin: ... ca tot a zis Max ca ne-aduce o gonflabila :ga ... asta-i vremea care imi aduce cel mai mult aminte de copilarie, e "vremea mustului" si-a "trasului la japca" ... daca o sa am inspiratie, am sa va povestesc maine la ce erau bune spitele de bicicleta ruseasca si sticlele de bere la jumate ...

[zippo]

Mai vrem!!!!!!!!!!!

[Lipoveanu]

chiar .... se impodobeau pietele cu stuf si papur ... erau atarnate siraguri de ardei si gogosari....,ciorchini de struguri ... ptr ca ptr cateva zile era : ZIUA RECOLTEI

.... la braserii si la terase se manca pastrama ... se bea must .... mai se aciuia si cate un tigan cu un acordeon...ca sa faca atmosfera... mai lua pe cate unul valul si era in lovele lua lautarul cu el acasa...sau i-l plimba prin tot cartierul ... sa-i cante de offff...si jale....

 

...nascut la margine de bucuresti ... unde intra dambovita in oras ...

... ce amintiri mi-ai trezit ... a-si avea si eu multe de povestit.... daca a-si avea talentul tau ...poate a-si fi scris o carte ...

[svejk]

:old :old :old :old :old :old :old :old :old :old :old :old :old :old

:grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin: :grin:

[Vizitator redscarlet]

=D>

 

 

 

:)

[svejk]

si ca lamurire la herr koala @ala de sub bentita:

 

acu vreo cativa ani povestea gusterul respectiv (la tvr parca? nu mai stiu exact) cum, prin muzica lui, civiliza golanii din tei.

ha, ha.

 

 

si daca ati facut armata acum peste 20 de ani,ce sa zic, intr-adevar...

:old

 

 

amr azp zfr apv mli tab akm pks psl etc (le asta imi scapase: ppÅŸ)

:grin:

[Vizitator koala]

Vremea mustului si-a trasului la japca

 

E inceput de octombrie si merg pe strada cu geaca stransa bine in jurul corpului, nu e frig, dar "bate vant a toamna" ... a plouat si sunt atent sa ocolesc baltile, de fapt, de vreo cateva zile tot ploua intr-una, se vede treaba ca taranii suduie de mama focului cand trebuie sa bage caii in camp ... ziceau astia aseara, la Telejurnal, ca nu stiu unde, undeva prin Oltenia, s-au inregistrat productii record la hectar si ca taranii sunt "foarte multumiti de roadele muncii lor in cooperativa agricola de productie" ... de fapt, imi povestea un unchi de-al mamei, sofer pe Buceag intr-un sat de langa Titu, primarii se intreceau intre ei care sa declare cat mai mult, si numarau de cate doua ori aceeasi caruta cu porumb ... "Intrecerea Socialista" se lasa cu medalii si cu prioritate la achizitia de Dacii sau Aro, iar tinichelele si diplomele "dadeau" foarte frumos in vitrina, alaturi de bibelourile chinezesti cu betivi si pescari ...

 

... la noi, la Bucuresti, toamna venea cu Saptamana Recoltei [ asa cum frumos isi amintea deunazi un coleg de forum ] si, pentru cateva zile, pietele se animau ... pe garduri se atarnau siraguri frumoase de ardei kapia, rosii si bucalati, se legau impreuna snopuri de stiuleti de porumb si totul se "asezona" cu stuf, papura si trestie ... funii de usturoi si ceapa dulce, "de apa", zaceau atarnate pe langa tarabele unde gratarul sfaraia sub povara mititeilor, a carnatilor si a bucatilor de pastrama ... se bea must proaspat si tuica, sa mancau mici cu mustar si pastrama cu castraveti murati, iar lumea se stergea la gura cu maneca hainei si injura regimul printre dinti ... bautura desfacea limbile si crea destule probleme ... de multe ori, seara, trebuia "sa vina duba" ca sa incarce betivii ce nu se lasau dusi, cu una-cu doua, de langa trotuarul unde posteau ultimile chistoace de Carpati sau Marasesti, si plimbau constiincios de la unul la altul cate o sticla cu tuica unsuroasa la gura ... ii tineau cateva ore la Sectie, sa doarma pe "tambal" si sa se mai trezeasca, iar dimineata, inainte inca de ivirea zorilor, le dadeau drumul sa plece ... nu era "bine politic" sa lase oamenii beti pe strada, ca atare, pe intunericul inca nespart al diminetii, ii vedeai clatinandu-se "din gard in gard" si incercand sa nimereasca drumul spre casa ...

 

"Pe langa drum, pe langa gard, toarna Neago, toarna...

Toarna vin peste pelin, toarna Neago toarna ...

Ca ciocoii mi-au luat boii, toarna Neago toarna ..."

 

... asa mai canta cate un tigan mustacios la "pianu' de burta", acompaniat de glasul subtire si tanguit al viorii, mestesugit manuite de vreun slabanog adus de spate ... eram copil cand am remarcat ca toti lautarii vioristi sunt slabi si cocosati, ulterior, cand am crescut, mi-am dat seama si de ce ... cantecele lor erau majoritatea de "of si jale" si, cand cantau, se aplecau asupra clientului, sa "dea tarie si viata" melodiei ... ieseau bani buni din lautareala, lumea petrecea, iar muzicantii aveau "tainul" lor, in coltul bulevardului aveau cele mai frumoase case si cumparau pentru ei si copiii lor tot ce se vindea in jur ...

 

... in octombrie, astia de la ICAB goleau lacurile din stavilare, erau cateva zile in care, din Baneasa si pana-n Straulesti, lumea iesea cu mic, cu mare, "la japca" ... era o mare de noroi de-o parte si de alta a lacului iar pe mijloc, pret de latimea unei strazi, ramanea garla in vechea ei matca ... pestii saracii se sufocau, apa era tulbure si maloasa si trebuiau sa iasa la suprafata, sa respire ... vedeai spinarea cate unui crap de 10-15 kg cum se arcuieste ca in filmul ala cu Iona si balena, iar in baltile mici, ramase pe intinderea malului, mai ramaneau pesti pe care copiii ii adunau si-i indesau iute in sacose de rafie rara ... eram pregatiti din timpul verii, din spite de bicicleta ruseasca Ukraina [ ca erau mai groase decat cele de Tohan ] confectionam ancore cu patru brate, lipite cu ciocanul incins pe aragaz si cositor si ascutite apoi cu pila ... aveam sfoara tare, "de zmeu", infasurata pe sticle de bere si cu greutati din plumb, turnat in forme de nisip, legate in capat ... "pripoane" le ziceam, si stiu ca faceam "scurta la mana" tot invartind, pe deasupra capului, capatul ala de sfoara de care greu atarna plumbul si ancorele ... pestii se agatau relativ repede, de coada, de spinare, de burta, si nu stiam cum sa-i aducem mai repede la mal si sa fugim cu ei acasa, oamenii de la ICAB patrulau cu masinile lor ARO de jur-imprejurul lacului si ne fugareau de cum ne vedeau ... erau depasiti de situatie, era prea multa lume iesita "la japca" ca sa poata sa faca fata si, de multe ori, ne trezeam cu "calaretii" peste noi ... erau militieni din trupele calare, veneau din cazarma Mogosoaia si aveau niste bulane lungi, mult mai lungi decat alea cu care eram noi obisnuiti ... dadeau cu ele fara mila, n-aveau mama, n-aveau tata si nu faceau discriminari de varsta sau sex ... nu stateau sa te ia la intrebari, veneau din spate si se aplecau in saua calului ca sa poata sa ti-o traga peste picioare ... o lovitura de bulan, data peste partea din spate a pulpelor, te dadea jos si te ustura toata ziua ... vanataile treceau abia dupa 2-3 saptamani, si niciodata nu stiai cand te trezesti cu sectoristul la poarta, care-ti cere sa-ti dai pantalonii jos, sa vada daca n-ai urme "de la vanatoare" ... insa, peste tot cartierul, aroma de peste fript pe tabla, la jar de lemne, plutea triumfatoare pe deasupra caselor, mamaliga facea bulbuci in tuci si copiii spargeau cu pumnul cepele cu sare, invelite in stergare de canepa ... "cateii" cruzi de usturoi, ii frecam de coaja aspra si crapata a painii de cuptor si abia apoi ii aruncam in oala in care mama-mare facea "zama de saramura" ... puneam bucata de peste fript pe coaja aia iute de paine si fugeam pe strada, aveam concurs de aruncat "gogoloaie" de noroi, infipte ca niste bile in varf de bat, pe calcanul caselor ...

 

... in anii din urma, garla a fost "taluzata", stuful si papurisul taiat cu draglinele, iar pamantul, pe care altadata erau lanuri de porumb din care cu neostoita placere luam stiuleti pentru copt, a fost "impartit" diverselor fabrici si intreprinderi socialiste, care l-au inchis cu garduri de plasa ... accesul liber pe balta a fost interzis si, de atunci, nimic nu a mai fost ca inainte ! ...

[trooper]

bhai neneee, de unde le scoti?

[bogdan4x4]

bhai neneee, de unde le scoti?

 

banuiesc ca din "condei" si dintr-o copilarie frumoasa

[Max]

Io sunt tare curios pentru ce te tin aia la Pizza Hut. Ca nu am vazut eseuri din astea pe ambalajele de la mancare.

[Vizitator koala]

bhai neneee, de unde le scoti?

 

banuiesc ca din "condei" si dintr-o copilarie frumoasa

 

... aha, din anii frumosi ai copilariei petrecuti la 100 de metri de garla, pe strada Duetului din cartierul Bucurestii-Noi ... pe malul lacului Grivita [ asa se numea garla ] printre rate, stuf, serpi si broaste ... pe strazi neasfaltate unde, din toamna si pana-n primavara, nu intrau decat Salvarea si gunoierii ...

 

... "febra rezidentiala" a cuprins zona incepand cu perioada de dupa Revolutie, iar acum cartierul nu mai are nimic in comun cu cel din anii tineretii mele ... strazile au fost asfaltate si s-au facut trotuare late si frumoase, doldora de beton si de ciment ... in copilarie, toata lumea avea in fata curtii un spatiu verde, pe care cresteau diverse flori, erau tufisuri de toate neamurile [ ah, ce ne mai ascundeam dupa ele la jocul "de-a v-ati ascunselea" ], erau pomi fructiferi ... toata vara strada era plina de fluturi, bondari, albine si vrabii ... copacii faceau umbra si adaposteau cuiburi de pasari, in gradinile de legume traiau serpi, broaste testoase si arici ... acum, toate astea mai traiesc doar in amintirile celor care s-au nascut acolo, noii veniti au taiat copacii si tufisurile, au stricat rondurile cu flori si au facut garduri inalte de beton ce le protejeaza vilele nou aparute ...

 

... tin minte ca intre mine si vecini nu era decat un gard simbolic de sarma, il treceam cu piciorul fara sa ma fortez, pentru ca era mai scurt drumul in felul asta decat sa ocolesc pe la poarta ... gardurile de la strada erau din uluci de lemn, rare si destul de scunde, lumea vroia sa stie ce sa intampla pe ulita si de asta nu construiau "cazemate", mergeai pe trotuar si dadeai binete tuturor vecinilor pe care ii vedeai in curtile lor ... oamenii erau politicosi si erau "buni vecini", desi "nu faceau casa buna cu scoala" :D ... la 16 ani mergeau la "profesionala" si se apucau de munca, la 18 ani se insurau si la nici patruzeci de ani erau bunici ... generatiile se impleteau si convietuiau in aceeasi curte, capul familiei mai "ridica" cu timpul o camera sau doua, in functie de necesitati ... si eu am crescut cu parintii si cu bunicii si asa am fost invatat ca e bine, sa-ti tii neamu' aproape ...

 

... toata aceasta lume pitoreasca a disparut, cei batrani au murit, iar cei tineri au imbatranit la randul lor, sunt alte vremuri acum iar lumea se conduce dupa alte seturi de norme si valori ... e de bine, e de rau, nu stiu inca ... oricum, un anume echilibru moral s-a pierdut pentru totdeauna !

[Vizitator koala]

Io sunt tare curios pentru ce te tin aia la Pizza Hut. Ca nu am vazut eseuri din astea pe ambalajele de la mancare.

@Max : ... stiu sa numar in gand, bine si repede, de aia am ajuns magazioner :D ...

[Vizitator koala]

Nunta lu' Yeti

 

Yeti e o figura aparte in cartier, nu se potriveste defel cu "restul tabloului" si asta se vede imediat ... bate mingea la fel ca ceilalti copii, nici mai bine, nici mai rau, se catara in copaci dupa fructe, laolalta cu restul gastii, pescuieste, injura, se bate cu alti baieti ... ma rog, pana aici nimic iesit din comun ... cu toate astea, parca este "altfel" ... pare "aici", dar intr-un anume fel e "departe"... cand parintii lui au insistat sa termine liceul, mahalaua "s-a cutremurat" :

 

"- Unde o sa ajunga baiatul asta, daca nu invata de mic care-s greutatile vietii ? ... ce-o sa iasa din el mai incolo ? ... ce-i trebuie atata carte ?"

 

... Viata traita in saracie ii acreste de obicei pe oameni si nu-i lasa sa se mai bucure de nimic ... munca grea si trezitul inainte de cantatul cocosilor, leafa mica si bautura proasta, femeia "muncita" si imbatranita inainte de vreme, copiii multi si flamanzi, "rupti in haine" si desculti, mancarea veche si deja "luata", deh, curentul e scump si frigiderul Fram consuma mult ... cu astea te nasteai, lucruri ce te inconjurau de la nastere si, pana la moarte, de ele te loveai ... ei bine, de toate astea au vrut parintii lui Yeti sa-l fereasca pe singurul lor baiat, si, intr-un final, lumea s-a obisnuit cu gandul ... cand a intrat la facultate, dupa o armata lunga, petrecuta intr-o unitate militara "de munci", undeva pe langa Targoviste, a fost "chef mare" in cartier ... toata ziua s-au carat navete cu bautura, vecinele au venit ca sa ajute la pregatirea bucatelor, deh, era ceva nemaiauzit, iar pe strazile murdare si pline de noroi se ducea, din gura-n gura, "duma" :

 

"- Yeti a "pus-o", si da deseara de baut !"

 

... Pe seara au inceput sa se stranga cu totii in fata portii, tineri in floarea varstei si fete devenite intre timp femei, prieteni din copilarie si prieteni de-ai prietenilor ... Beu, bunicul lui Yeti si capul familiei, fost sofer pe masina de piata, statea si asculta glasurile tinerilor ... avea 81 de ani si era inca "verde", apucase alte vremuri si asta se cunostea imediat, viata in aer liber il intarise si-i placea si acum sa bea vin la fiecare masa ... Yeti, nepotul, era "mandria" si bucuria lui, nu avusese decat o fata, facuta cu o femeie din vecini pentru ca "nevasta cu acte" era "stearpa", si isi dorise baiat toata viata ... erau deja ani buni de cand se bucurase, ca un copil, cand asistenta de la Maternitate a intrat pe usa salonului de asteptare si a zis :

 

"Felicitari, sa va traiasca, aveti un nepotel !"

 

... ca pe un pachet pretios l-a dus acasa dupa cateva zile, era un inceput timid de primavara si zapada inca mai acoperea noroiul de pe strada ... l-a bagat in camera "buna" din "casa mare" si l-a desfasurat dintre paturi, sa se uite cu mandrie la el ... mama, slabita dupa nastere si atenta sa nu alunece pe gheata necuratata de pe trotuare, venea incet in urma, tatal era la serviciu, nu reusise sa se invoiasca, asa ca bunicul a fost cel care "i-a scos din Maternitate" ...

 

... incet-incet, baietelul crescuse si, odata cu el, crescusera si grijile ... vecinii reclamau ca le ia fructu' din ram, ca se catara pe gard si le rupe uluca ... mai apareau la poarta parinti suparati, indignati de faptul ca Yeti le batuse odraslele ... Beu deschidea poarta si-i poftea in curte, ii aseza la masa si le punea in fata sticla de vin :

 

"- Spune vecine, care-i baiul ?"

"- Dom' Beu, copiii s-au batut si Florin al meu a venit acasa cu bluza rupta si cu nasul spart ... trebuie sa luati masuri !"

 

Mosu' odata se innegura la fata si se ridica in picioare, lumea se dadea inapoi, fusese bataus vestit in tinerete si ei nu uitasera inca lucrul asta ... avea teasta plina de cicatrici, lasate de sifoanele sparte in cap pe vremuri, la chefurile ceferistilor din carciumile de pe langa Gara, iar parul lui, acum alb ca neaua, nu mai reusea sa le ascunda ...

 

"- O sa-l omor, 'tu-i mama lui de bagabont !"

 

... stia insa ca n-o sa faca nimic, doar el il luase pe baiat de mana la 13 ani si-l dusese sa faca box, "Sa nu te prind ca-mi vii plans si batut acasa, ca te bat si eu, asa sa stii !" ... parintii credeau ca baiatul e la handbal, asa il invatase Mosu' sa spuna, tatal n-ar fi fost niciodata de acord cu boxul, "ce, vrei sa te faci bataus ?", asa ca se mirau zor-nevoie cand pustiul venea acasa cu ochii invinetiti si buzele sparte ... "de la minge tata, de la minge, n-am fost atent si m-a lovit in fata" ... a tinut povestea asta cativa ani, pana cand antrenorul de box a sunat si a vorbit cu tatal, baiatul era destul de bun si dorea sa-l inscrie in Campionatul Municipal, la grupa de juniori ... acolo s-a rupt firul, tatal a facut scandal, Mosu' a ripostat, oricum, Yeti incepuse sa aiba alte preocupari si n-ar fi vrut sa continue, stia deja sa se bata si asta era tot ce conta in mahala ...

 

... Acum Yeti intrase la facultate si Beu se gandea ce cadou sa ii faca ... el ii luase prima bicicleta, un "Pionier" de culoare rosie, anii trecusera si ii cumparase apoi o semicursiera, bicicleta frumoasa si scumpa ... se gandea acum la o motocicleta, in tinerete Mosu' avusese un IJ, insa acum Mobra era preferata tinerilor din mahala si toti baietii stateau si mestereau in fata portilor la motoarele lor ...

 

... Petrecerea era deja in toi de cateva ore bune, Falconetti, fratele lui Buba, venise de la discoteca cu boxele alea mari si muzica rasuna in tot cartierul ... venisera si plecasera deja doua echipaje de Militie, cand a aparut si a treia masina, erau schimbul de noapte si probabil vreun vecin carcotas reclamase de mai multe ori scandalul de pe strada ... "Hai ma Sefule, ia si matale doua sticle de vin, am intrat la facultate, cum 'reaku sa nu ma bucur ?", oamenii erau de inteles, puneau soldatii sa ascunda vinul sub veston si plecau, undeva "la fereala" ... de dimineata gasca se sparsese, norocosii erau aciuiti, pe te miri unde, cu cate o fata draguta langa ei, altii stateau pe bordura, cu sticlele de vin intre picioare si aprindeau tigara de la tigara, printre vorbe neintelese ... restul, marea majoritate, se carasera pe la casele lor ca sa doarma, fusese noapte grea si Beu nu se lasase facut de rusine, a scos tot vinul pe care l-au cerut baietii de-a lungul noptii ... onoarea lu' Yeti a ramas intreaga si multa vreme de-atunci incolo s-a vorbit de petrecerea aia, de la Beu, cu vin mult si caralii ... alte vremuri, alti oameni ! ...

 

... Trecut-au ani ceva de-atunci si lumea s-a schimbat, alti copii au aparut in mahala iar cei care bausera vinul lui Beu erau acum oameni in toata firea ... Yeti avea de ceva timp o prietena noua, de data asta fata "cu scoala", doctorita si, la nunta pusa la cale cu mare tambalau, au fost invitati toti prietenii din copilarie ... si nu erau putini mesenii, sala mare a restaurantului luxos de la Sosea s-a umplut cu repeziciune, noroc de socrul mare, ca fusese inainte acolo si facuse "aranjamentul" salii cu seful carciumii ... pe o latura erau neamurile, si ale Ei si ale Lui, unii mai multi, altii mai putini, ca Dumnezeu nu statea sa aleaga si de-a lungul anilor mai chemase la el pe cativa ... pe alta latura, oarecum ferita de zgomot si harmalaie, erau asezati cuminti invitatii ei, oameni seriosi, doctori mari, cu multa carte ... vorbeau soptit, cu mainile facute caus pe paharele ce stateau mai mult pline, iar in spatele lor chelnerii somau ... Nu se cade sa bei mult la astfel de evenimente, ca nu stii cine te vede, si a doua zi te "stie" tot Spitalul cum te-ai facut "lemne" cu o seara inainte ...

 

... in spate de tot, la ultimul rand lung de mese, era "gasca" din cartier ... venisera toti, niciunul nu lipsea, Yeti era "o figura" in cartier si vroiau sa petreaca la nunta lui ... venisera cu nevestele, toate impopotonate si coafate, mirosind puternic a parfum si cu gaturile pline de aureturi ... Buba, mare si puternic [ avea aproape doi metri si era ca un taur, expresia "bea vinul, cum bea boul apa" i se potrivea manusa ] venise cu noua nevasta ... n-aveau acte inca, dar nu conta prea tare, era "nevasta lui", iar in mahala "certificatul" era ultimul lucru la care se gandea cineva ... Tiganu' si cu Piticul, amandoi insurati de multi ani, si deja plictisiti de casnicie, il tot tachinau ... Robert facea oarecum nota aparte, era singur si nici nu punea gura pe bautura, baietii deja il "arvunisera" pe post de sofer si-i tot aminteau asta, dar lui nu parea sa-i pese prea tare ... se stiau cu totii de prea multi ani, nici nu conta ce ziceau ei, la o adica se putea baza pe ajutorul lor si doar asta era important ... Florin-Blondu' si cu Ninel, frac-su al' mic, nu venisera, le murise bunicul cu cateva zile in urma si erau in doliu, nunta era programata de mult, dar asta e, "moartea nu alege pe cine sa ia la ea, si nici anume cand sa vina nu-i poti porunci" ...

 

... la plecare, spre dimineata, l-au rugat pe Robert sa opreasca la Chioara, o femeie batrana ce vindea bautura in cartier la orice ora din zi sau noapte si s-au oprit in capul strazii, spre garla, ca sa continue ... nevestele i-au lasat si s-au dus la culcare, erau deja prea beti ca sa te mai intelegi cu ei si nu trebuia sa-i contrazici, ele stiau asta foarte bine ... cand Tiganu' a adus iar vorba de nevasta lui Buba, a zburat prin aer cu nasul rupt, Piticul s-a simtit si el dator sa ia atitudine dar n-a apucat sa vada decat mana grea a uriasului, venind spre el ... a dat "s-o fereasca", dar cerul s-a miscat prea repede, bausera mult si amestecat, iar despre Chioara se stia ca "manareste" vinul ... s-au batut pana au obosit si, cand au plecat acasa, niciunul dintre ei nu mai stia de la ce pornisera ...

 

... a doua zi s-au vazut la Piticu' acasa, "sa se dreaga", era duminica si asta avea curte mare cu randuri multe de vita-de-vie, facea vin bun si nu era deloc zgarcit ... Buba avea jumatate de fata julita si o mana umflata ca o minge de oina, Tiganul avea nasul ca o patlagica si o taietura urata in spatele urechii, in plus il durea si spatele ingrozitor ... doar Piticul era vesel si turna fericit vinul in pahare, cu cativa ani in urma luase bataie grea de tot si acum nu mai avea probleme cu dintii din fata, ii scotea si-i punea la loc fara mari probleme ... Roxana, nevasta fara acte a Piticului, le-a pus in fata o paine neagra, rotunda si grea ca o luna plina, un castron mare cu bucati de carne de porc, prajite in untura si o strachina de muraturi ... gogosarii rosii le pocneau in dinti asa cum pocnesc pepenii toamna, cand ii aleg negustorii de-i incearca in fata clientilor, iar varza alba, murata bine si sarata, le dadea usturimi in gura rupta de bataie ... ardeii iuti, murati si ei, stateau lalolalta cu rondelele de morcovi si bucatile de conopida frageda si asteptau cuminti sa le vina si lor randul ...

 

"- Gata, s-a insurat si asta !"

 

... zise Tiganul, stergandu-si de pe barbie o urma de grasime si uitandu-se lung la carafa acum goala ...

 

"- Mai dai un vin, sau mergem la Chioara ?"

 

... Piticu' a ridicat din farfurie ochi mirati, era preocupat cu mancarea si nu vazuse ca vinu-i gata terminat ... s-a ridicat fara sa zica nimic, a luat carafa de pe masa si s-a indreptat catre pivnita ...

 

"- Bun vin are Piticul, cred ca d-abia deseara plecam de aici !"

 

.... Buba isi indesa in gura bucati de carne si aproba din cap, asa era, Tiganul avea dreptate, vinul era bun ...

 

 

 

... sfarsit de august si de vara, se anunta toamna lunga, cu frig si ploi, dar pentru ei asta nu insemna nimic ... erau acolo, impreuna, ca de atatea ori in anii din urma ...

[gabitzu]

Chiar sunt atat de tanar incat astea sunt doar povesti ... dar imi plac la nebunie...

 

Eu .. am crescut cu altele, cu electronica , si cu calculatorul ... si cei care vroiam "poezie si arta" legata de calculator ... il aveam pe Afantana si revista lui ...

[aztec]

astept cartea...

pe calculator este putin obositor de citit..

Ce titlu are, sa stiu dupa' ce ma uit in librari...? :D

[Vizitator redscarlet]

"o paine neagra, rotunda si grea ca o luna plina"

 

.. tomnatica imagine... :)

 

 

Si ca tot veni vorba, daca nu sunt indiscreta, tu ce porecla aveai atunci? Tot "koala"?

[MagnuM]

:rsp

 

M-ai dat gata... Parca revad anii copilariei, citind randurile scrise de tine si m-apuca nostalgia... Ce vremuri... Ce oameni...