Lepşa

[Resiteanul]

Pentru că Razvy_Gl a scos de vreo 2 ori la vânzare/schimb un teren la Lepşa, încerc să descriu puţin zona ,aşa cum cei care cunosc maşinile scoase la vânzare, se referă la acestea.

Deci: terenul respectiv se află pe malul râului Lepşa, lângă mânăstirea cu acelaşi nume. Mânăstirea este o mică bijuterie de linişte spirituală,renăscută după revoluţie printr-o susţinută şi organizată activitate gospodărească;pe timpul Împuşcatului mânăstirea fusese transformată în tabară pentru copiii asistaţi social.Terenul respectiv se află la 3 Km de drumul naţional Focşani-Braşov,cam la distanţă egală faţă de ambele oraşe(aproximativ 85 Km).

La 4 km se află Păstrăvăria Lepşa,la 6 Km Cascada Putnei, la 6,5 Km Rezervaţia naturală Tişiţa(capră neagră,cerb,urs,râs + floră) şi la 16 Km staţiunea Soveja. La Soveja, prin anul 1846, exilat fiind la Mânăstirea Matei Basarab, Alecu Russo a descoperit capodopera Mioriţa. În fapt,golul montan ce pleacă de pe culmea Tisarului spre Ojdula-Breţcu coborând către Oituzul Bacăului era terenul de păşunat (iunie-septembrie) pentru turmele ciobanilor din judeţele Bacău, Covasna şi Vrancea: ,,... Cu trei ciobănei/Unu-i Moldovean/ Unu-i Ungurean/ Şi unu-i Vrâncean..."

Rezervaţia Tişiţa (care începe de la vărsarea râului cu acelaşi nume în Putna), se vizitează acum pe vreo 2-3 Km de la intrare, dar există un traseu de vreo 18 Km pe valea Tişiţei pe sub vârful Condratu prin 2 tunele,ce răzbate prin Băhneanu şi iese la Greşu.Până în 2005 traseul se putea face şi off-road-dacă obţineai ,,aprobare".Inundaţiile din 2005 au rupt 2 capete de pod şi porţiuni de drum,altfel se trecea dincolo de tuneluri spre Băhneanu-Lespezi.Tot pe aici se poate urca la staţia meteorologică de pe Vârful Lăcăuţi, sau pe Vârful Coza(ambele cu peste 1500 de metri).La Lăcăuţi se poate ajunge şi prin Greşu,Pârâul Ţiganului, Izvoarele Putnei. La Soveja( staţiune cam neglijată în ultimul timp) Împuşcatul avea o cabană de vânătoare. Şi din Soveja se pot face trasee către Breţcu, Zboina,(Cabană de vânătoare) Mânăstirea Caşin( mă refer la trasee turistice de drumeţie, nu de off-road). Şi acum pozele:

 

Aceste 2 fotografii sunt de la Cascada Putnei,următorele 2 sunt de pe traseul Greşu-Ojdula.

2 fotografii sunt de vis-a-vis de Mânăstirea Lepşa,iar 2 sunt de la intrarea în mânăstire.Cam în acest perimetru cred că se află şi parcela scoasă la vânzare/schimb. În apropiere se află şi un loc de campare pentru corturi şi rulote.

 

Ultimele 3 fotografii prezintă curtea interioară a mânăstirii şi foişorul de rugăciune. Interesant de subliniat este că în anul 1989, satul Greşu avea 17-18 case, era neelectrificat, avea doar Şcoală cu clasele I-IV, dar toţi copii(12-14) invăţau în aceeaşi clasă. Celelalte ,,instituţii" erau cantonul silvic şi SAM-ul(magazin alimentar pentru muncitorii forestieri,)precum şi un atelier de mecanică pentru TAF-uri, pe locul unui fost gater.Nu avea biserică. Lepşa era un pic mai înstărită, adică avea cam 28-32 de case, Şcoală I-VIII,biserică, şi birt. Acum, ambele localităţi au agenţii imobiliare şi centre de informare turistică!

Tuturor, sănătate la maxim!

[Resiteanul]

Re: Lepşa

 

Restul de poze:

[asfalttango]

Re: Lepşa

 

Frumoasa zona!

Pacat ca serviciile turistice nu sunt pe masura.Am fost dezamagit de pret/calitate.Si am fost de vreo 3 ori in speranta ca nu am nimerit bine.

Aici si la IZVORUL MUNTELUI am primit ciorba in cana de cafea.

 

Drumul din rezervatie merita facut .

Eu am iesit din al doilea tunel dar nu am mai inaintat pentru ca eram si cu sotia.Cam 8 km sunt pena la al doilea tunel.

Zgomotul cascadei este placut si se pot face super poze.

Frumos si drumul spre SOVEJA.

 

Iar drumul spre OJDULA era frumos iarna inainte de asfaltare.

[Resiteanul]

Re: Lepşa

 

Pentru asfalttango: ai dreptate,dar lipsa calitîţii serviciilor turistice se întâlneşte destul de des la noi, mai vizibilă şi mai accentuată în zona turismului şi agroturismului montan. Nu vreau să le găsesc o scuză operatorilor de turism din zonă, ci doar să încerc schiţarea unei explicaţii. Să nu uităm că până în 1989, pe valea Lepşei-Putnei nu se practica decât cel mult un ,,turism de-o zi, fără cazare". Doar cu cabana de vânătoare de la Lepşa şi motelul de deasupra de Cascadă (care parcă s-a construit prin 1987-1988),deci doar cu acestea nu se poate vorbi de o formă organizată şi continuă de turism în zonă. Ori dacă tehnic poţi peste noapte trece uşor de la iluminatul cu lampa cu petrol la cuptorul cu microunde,nu acelaşi lucru se poate face şi cu educaţia, civilizaţia, experienţa şi calitatea serviciilor turistice.Inainte de 1989 în afară de susţinerea mediatică pentru agroturism dată de Adrian Păunescu(Dumnezeu să-l odihnească în pace) şi de Gigi Ursu ca ofertant de agroturism montan în zona Sucevei-Bucovina, aceste servicii turistice au fost cvasi-necunoscute la noi. Ori, ce s-a întâplat în zona Lepşa.Neteda-Dogărie-Greşu după 1992,din punct de vedere al construirii de pensiuni şi case de vacanţă nu putea să ţină pasul şi in calitatea serviciilor. Zona a avut tradiţie în exploatarea lemnului, nu în turism. Peste asta, s-a suprapus dorinţa rapidă de câştig şi de recuperare a sumelor investite.

A fost suficient să ai 2 camere decomandate şi între ele o cabină de duş şi-un WC, şi hop preţ de Poiana Braşov(exagerez un pic). Ion Heliade Rădulescu, încuraja tinerii scriitori cu indemnul ,,Scrieţi băieţi, numai scrieţi...!,urmând ca trierea valorifică s-o facă timpul.Parafrazându-l putem spune că pe la 1992 la Lepşa s-a construit pe principiul ,,Construiţi băieţi....". Se pot spune multe despre evoluţia acestei zone, comparativ cu involuţia altei zone cu ceva istoric în turism(Soveja), dar să ne oprim aici. Tuturor, sănătate la maxim!