Cozia - atractie turistica + traseu soft.

[White Wolf]

Prezentare

Parcul Naţional Cozia se află situat în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali, mărginit la nord de Depresiunea Loviştei, strãvechea Terra Loystha, o vastă arie încărcată de istorie, cu multe localităţi, organizate odinioară în ţinutul lui Seneslau, unde populaţia continuă tradiţiile şi obiceiurile străvechi.

La vest, PNC este separat de restul Munţilor Căpăţânii prin culmile: Frăsineiului, Dosul Pământului şi Valea lui Stan.

La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislăveşti.

La est, versanţii abrupţi ai Coziei, impunãtori ai Sturului şi Pietrei Şoimului, îl delimitează de Muşcelele Topologului prin Şaua Groşilor şi mai la nord, se învecinează cu Depresiunea Poiana.

Faţă de depresiunile înconjurătoare ce au înălţimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaşează net, apărând din depărtări ca o cetate de stâncă cu abrupturi, cu contraforturi şi cu o mulţime de turnuri marginale şi interioare. Această arie muntoasă este străbătută, pe direcţia nord-sud, de apele râului Olt , care a sculptat Defileul Gura Lotrului — Cozia.

Teritoriul PNC este cuprins aproximativ între: 24°10 şi 24°26 longitudine estică, şi 45°16 şi 45°24 latitudine nordică.

Harta cu localizarea PNC este publicată în HG nr. 230 din 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

Accesul în PNC se face în principal prin DN 7 (E 81), care este una din legăturile capitalei cu restul Europei. Distanţele faţă de principalele oraşe din apropierea PNC sunt de 25 km. până la Rm. Vâlcea şi 45 km. până la Sibiu. Distanţa pe DN7 (E 81) până la Bucureşti este de 200 km.

 

http://i49.tinypic.com/2qs3xgh.jpg

 

http://i49.tinypic.com/4jw4ld.jpg

 

 

Atractii turistice

 

Principalele atracţii turistice antropice

 

Castrul Arutela- cu vestigii romane construite pe o veche aşezare dacică, situat pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari (odinioară o mare bivolărie domnească). În prezent se menţin urme ale castrului şi termelor romane construite de arcaşii sirieni din armata romană, precum şi o porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. În urma săpăturilor arheologice au fost găsite inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.); întreaga fortificaţie care era mai amplă a fost distrusă de o mare inundaţie a Oltului fiind conservată şi reconstituită în prezent; lângă ruinele romane se află izvoarele şi puţul cu ape termale de la Bivolari.

Masa lui Traian: un promontoriu stâncos ce prelungeşte Muchia lui Teofil până în albia Oltului; în prezent apare doar că o mică insulă ieşită din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul Traian în timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiţia populară locală mai păstrează şi numele de “Masa lui Mihai”, care şi el s-ar fi oprit aici în drumul său spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stâncă cand a scris în 1846 poezia – „Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare”, alături de poezia „Umbra lui Mircea la Cozia”.

Castrul Pretorium: situat pe partea stângă a Oltului lângă satul Copaceni- Racoviţa cu două construcţii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de apărare şi altă construcţie pe terasa superioară a Oltului, o adevarată aşezare romană fortificată.

Reţeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra în vechiul sistem de apărare roman- „Limex Alutanus”.

Monumente Istorice Medievale:

Mănăstirea Cozia – situată în oraşul Călimăneşti, pe malul drept al Oltului, locaş de călugări cu hramul- „Sf. Treime”. În secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mânăstire, „la locul numit Călimăneşti-Cozia pe Olt” aşa cum reiese din Codicele Mânăstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectură deosebită, mânăstirea este locul de veci al marelui voievod, alături de mama lui Mihai Viteazu.

Bolniţa (spitalul) Mănăstirii Cozia- construită în sec. Al XVI-lea, unde incă de la înfiinţare şi-au vindecat suferinţele o mulţime de bolnavi, atât români cât şi străini.

Mănăstirea Turnu- lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, pentru Biserica veche şi „Schimbarea la Faţă” pentru biserica nouă, ctitorite în secolul al XVIII-lea;

Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”;

Mănăstirea Stânişoara- locaş de călugări, ctitorită în secolul al-XVII-lea;

Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în secolul al XVIII-lea, lăcaş de călugări cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” pentru biserica Veche şi „Adormirea Maicii Domnului” pentru biserica nouă. Este un mare complex monahal;

Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” – sec . XVI-lea

Biserici –monumente istorice medievale: Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea); Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii Cozia (sec. Al –XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Călineşti.

Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici consideră că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine stătător Ţara Românească.

Cetatea lui Vlad Tepeş- situată pe Valea Băiaşului- punct fortificat.

Valea Băiaşului, este o denumire ce provine de la ocupaţia vechilor locuitori care locuiau odinioară aici–„băiaşi”. Aceştia se ocupau cu căutarea aurului.

Dealul viilor – Jiblea Veche, cumetoh al mănăstirii Cozia şi vii în terase; cultură de viţă de vie din vremea voievozilor situată la cea mai înaltă altitudine din ţară.

 

http://i50.tinypic.com/2134w9k.jpg

 

http://i49.tinypic.com/35ap5ig.jpg

 

 

Acest post apartine unui amic alpinist Nicu Ristea, ce este unul din membrii fondatori ai acestui club : http://www.mount-club.ro/

Cu permisiunea lui, am postat si aici informatiile furnizate.