Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

[Miron Sorin]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Cind ne-ati depasit voi ne oprisem sa-i dam un bidon de apa lui Horatiu ca i-a fiert motorul...si da eram in 4x2.:banana

[cristi 1]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Excelenta initiativa ta cu deschiderea acestui topic Razvanele !

 

Eu nu am participat decat la ORR in 2009 si 2010. ORR 2009 va ramane antologica pentru ca a fost prima mea participare , primul contact cu o competitie de offroad. A fost o experienta deosebita si datorita conditiilor meteo care ni s-au oferit respectiv trei zile de ploaie si de noroi. De frica sa nu ne traga frigul si umezeala am preferat sa tragem noi o tuica, cam multa ce-i drept ........si drept pentru care am consimtit impreuna cu Misu copilotul meu sa lasam competitia pe locul doi in favoarea distractiei pe care am plasat-o pe locul 1.

 

La ORR 2010 am participat cu @razvanuta ca si copilot. A fost alta experienta foarte placuta din mai multe puncte de vedere printre care faptul ca am reintalnit prieteni de la ORR-ul din 2009 . Razvanuta a fost foarte hotarat de la inceput.....hotarat pe treaba si a reusit sa ma mobilizeze si pe mine, sa intru cu adevarat in spiritul competitiei. Asa se face ca spre deosebire de 2009 cand am plecat la nani numai pe la 3-4 dimineata , acum am plecat cel mai tarziu la ora 12. Spre deosebire de 2009 cand intr-o zi de traseu bagam cam un litru de tuica de inalta calitate, in 2010 abia am avut timp sa iau cateva guri de apa. La ORR-ul din 2010 am invatat multe lucruri despre orientarea in teren. Am facut partida buna cu Razvan chiar daca in traseu am mai urlat unul la altul in diferite situatii si acest lucru chiar ne-a prins bine si ne-a motivat permanent reusind in final sa iesim pe locul 2 la Open Soft. A fost prima mea urcare pe podium intr-o competitie de offroad. Nu vreau sa ascund faptul ca Nasu Mare ne-a mai ajutat cu orientarea in traseu , fapt pentru care vreau sa-i multumesc foarte mult .

 

Ce sa mai zic.... sper ca in 2011 sa dispara problemele pe care le-am avut in 2010 si sa pot participa si la alte competitii, sper sa-mi iau alta masina si sa-l pot lua si eu odata pe Razvan copilot :grin:...(stie el de ce)

[gabi.r]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

dupa deschiderea invitatiei de a discuta despre campionat, constat cu surprindere cum oameni foarte priceputi in ale volanului sau oameni care au multe intimplari inedite de povestit din cnor 2010 doar citesc, trag concluziii, poate rid...dar nu vor sa ne impartaseasca din experientele lor...pacat...

stiu eu unul precis, ca la sectiunea open e mai savurata de multe ori 'caterinca' de inainte/dupa cursa decit cursa in sine...da la extrem...parca ar fi un fel de pact sau intelegere gen yalta...sa nu vorbeasca vreunul cumva...:uameninoroc cu dr. semaca, mare aventurier si unic participant ( din cind in cind ) la ambele clase...BRAVO !

 

 

de la buzau am vazut zilele trecute din nou filmul , interviurile, actiunea...marea majoritate a participantilor au declarat ca a fost ' greu...lupta...epuizare...etc...'...va intreb si ma intreb de ce a declarat CRAIU tot timpul ca a fost usor ?

 

nu vreau sa raspund in locul lui...dar pot sa afirm : CAMPIONII AU STIL !!!:br

[Unimog]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

dupa deschiderea invitatiei de a discuta despre campionat, constat cu surprindere cum oameni foarte priceputi in ale volanului sau oameni care au multe intimplari inedite de povestit din cnor 2010 doar citesc, trag concluziii, poate rid...dar nu vor sa ne impartaseasca din experientele lor...pacat...

stiu eu unul precis, ca la sectiunea open e mai savurata de multe ori 'caterinca' de inainte/dupa cursa decit cursa in sine...da la extrem...parca ar fi un fel de pact sau intelegere gen yalta...sa nu vorbeasca vreunul cumva...:uameninoroc cu dr. semaca, mare aventurier si unic participant ( din cind in cind ) la ambele clase...BRAVO !

 

 

de la buzau am vazut zilele trecute din nou filmul , interviurile, actiunea...marea majoritate a participantilor au declarat ca a fost ' greu...lupta...epuizare...etc...'...va intreb si ma intreb de ce a declarat CRAIU tot timpul ca a fost usor ?

 

nu vreau sa raspund in locul lui...dar pot sa afirm : CAMPIONII AU STIL !!!:br

 

 

Si eu tot la extrem m-am dat

[Horace]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Bai Miroane.....cui ii fierbea motoru' ?????

 

Nu este adevarat, noi eram opriti intr-un loc frumos, ales de Gaganu( are un suflet de artist si este disperat dupa peisaje).

Gaganu facea poze cu padurea, lanul, cerul senin....si eu ii faceam un ceai....cu apa fiarta din radiator (era rosu in gat).

 

Ai ceva intrebari ??? :banana

[liviu]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Salut sunt Liviu unul din organizatorii etapei de la TG-MURES (sectiunea extrem) ma ocup de OFF-ROAD participare si organizare din 1996.Dupa parerea mea din punct de vedere organizatoric CN 2010 a fost cel mai reusit an de pina acum, etapele in mare masura au reusit sa se incadreze in acelasi regulament.Nu vreau sa-i contrazic pe cei care au alta parere dar le amintesc ca totusi ne aflam intr-un campionat de AMATORI.Din punct de vedere concurent(sectiunea extrem) la BUCOVINA,CLUJ,IASI navigator si ODORHEI pilot,vreau sa remarc ca in sfrsit s-a ajuns ca ROAD-BOOK- urile sa fie la fel ca legenda,desen,observatii. Am fost placut surprins sa vad peste tot organizatorii pe traseu care aveau "grija " de noi si aveau situatia sub control.In ce priveste vesnica discutie OPEN versus EXTREM noi am incercat sa aratam cu cele doua TOYOTE(masini de STANDARD OPEN)ca masina nu totdeuna este cel mai important factor,daca am reusit sau nu decideti voi. STANDARDul si OPENul au acel sentiment de inferioritate fata de EXTREM care nu are nici o explicatie,fiecare sectiune are farmecul si placerile ei care ar trebui respectate de organizatori ca de exemplu:STANDARD peisaje,orientare,acomodarea cu OFF-ROADul si practicantii lui.OPEN orientare,viteza,indeminare,masini intretinute,kilometri multi.EXTREM difilcutate ,obstacole ,pericol,orientare ,mecanica,fizica,geografie,logica.In final 2010 a fost un an bun,daca vrem ca 2011 sa fie si mai bun trebuie sa privim lucrurile constructiv sa ajutam fiecare cu ce putem comisia nationala care la rindui sa ajute organizatorii sa avem unde sa ne dam.

[watcher]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Eu unul am observat protestul dvs.

Daca identific corect persoana am stat la masa la sedinta CNOR din noiembrie si am vorbit despre asta.

In afara ca ati terminat concursurile in puncte, la trialul de la cluj ati luat 30 secunde si respectiv 1 minut premiantilor.

Dupa Iasi masina era intacta - la tabla ma refer - in timp ce noi am mai sifonat-o la open :)

Felicitari!

[Miron Sorin]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Bai Miroane.....cui ii fierbea motoru' ?????

 

Nu este adevarat, noi eram opriti intr-un loc frumos, ales de Gaganu( are un suflet de artist si este disperat dupa peisaje).

Gaganu facea poze cu padurea, lanul, cerul senin....si eu ii faceam un ceai....cu apa fiarta din radiator (era rosu in gat).

 

Ai ceva intrebari ??? :banana

Nu am nici una.....vroiam si eu un ceai si sa admir peisajul cu voi! :-)

[oube_la]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

[quote=gabi.r;662930):uameninoroc cu dr. semaca, mare aventurier si unic participant ( din cind in cind ) la ambele clase...BRAVO !

 

Nu a fost singur Gabi, eu am participat ca pilot la 2 sau 3 etapa de Campionat OPEN si ca copilot la 1 etapa de campionat EXTREM

[Miron Sorin]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Pai hai Pedro cu impresii!

[crinu]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

2010 - un an memorabil ! Un an plin cu offroad de calitate, un an al evolutiei calitative in acest sport frumos, un an al constientizarii nevoii de unitate si de mai buna organizare. Vreau sa spun ca acest an va ramane in scurta noastra istorie sportiva ca un an de referinta, caci a inceput adevarata selectie a celor care sunt bolnavi incurabili de acest microb si reala inoculare a celor care par inca sanatosi.

Cred cu tarie ca trebuie sa continuam sa ne organizam mai bine in jurul CNOR si sa sprijinim efortul lor inspre binele acestui sport, cu speranta ca si reciproc, acest sport si interesele practicantilor lui sunt corect reprezentate de CNOR. Pentru asta trebuie sa mai lucram la COMUNICARE deschisa si transparenta!

Etapele la care eu am participat au fost impecabile anul acesta si nu am a ma plange de nimic. Poate eu sunt dator cu mai mult timp alocat campionatului national.

Tot respectul pentru cei care, alaturi si de mine, au investit timp, efort si bani in acest sport pana acum. Doresc succes si celor care incep sa guste de-acum din placerile offroadului !:br

[gabi.r]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

@crinu' :h5

 

in primul rind, vreau sa-ti adresez tie, si fiiceii tale, in calitate de PARTENER asa cum mi-ai propus tu sa ne numim intre noi, ( ECHIPAJELE MIXTE ) calde si sincere FELICITARI pentru modul cum a-ti mers in campionatul 2010...!!!

 

DESPRE FAPTE INEDITE TRAITE IMPREUNA...

 

in ziua a 3-a de concurs LA BUZAU am fost impreuna sechestrati de doua ori de badea gheorghe din " PENTELEU..." care prima data ne-a amenintat din pozitia 'calare' cu un ciocan enorm de 5 kile, si mai apoi din pozitia ' pedestru ' cu toporu' dinsului...amindoua uneltele facind parte din RECUZITA ciobanilor...

nici eu nu stiu cum ai gasit atit de repede o hirtie de " ONE MILION "....ca vroiam sa-ti spun ca e prea mult...( stii eu ma uitam la tine si la faruri...ca daca venea la mine ii dadeam DOUA...milioane...:ha::ha::ha:)

 

pentru 2011 succes !!!

[adikamikaze]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Bravo domnilor,:br cu timiditate, dar ati inceput sa scrieti. Sunt sigur ca va descurcati mai bine in teren, decat la scris :ha::ha:,cu toate acestea ar trebui sa mai intre si altii sa ne povesteasca din experientele lor

[watcher]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Cluj 2010, ziua 2 :)

 

Ma trezesc dimineata si prima grija este "s-a afisat clasamentul?". Sunt convins ca nu sunt singurul :banana

Se afisase: TOATA lumea are minim un CP lipsa, unii 2, unii 3, cu exceptia echipajului faimos de localnici cu patrolul benzinar (a mai povestit si semaca de ei anul trecut :h5 )

Totusi, echipajul respectiv e penalizat cu 200 de puncte pentru ceva.

 

Adi Kamikaze si Vali stiu unde era unul din CPuri: au oprit sa deschida o poarta si l-au observat pe gard, in dreapta. Noi altii am gasit poarta deschisa (de fapt era o poarta pe drum, nu intrai in curtea cuiva) drept pentru care trecusem pe acolo cu zeci de kilometri la ora.

 

Se discuta "la varf" - cei trei pretendenti la titlu : sau fac toti contestatie sau nu face niciunul. Toti sunt siguri ca au mers pe traseu. Se hotarasc sa faca. Si eu sunt, dar nu ne punem de acord. Noi nu riscam suta de euro, am venit sa ne dam nu sa facem puncte.

 

Vine si momentul startului. Pornim. Pozitia 1, la dreapta peste pod. Pozitia 2, la 0.26 dreapta unde ne intalnim cu un drum din stanga. Vine pozitia la 0.25. Facem dreapta. Urmeaza ceva de genul 0.4 o poarta de la teleschi pe partea dreapta. Poarta vine pe stanga.

 

Urmeaza la 0.1 intrare in padure. Nu prea mai sunt drumuri, suntem pe partia de schi. Se vad urme la stanga, in sus, si un mini drum pe langa casa teleschiului. Urcam partia, intram in padure, nu sunt 100 de metri, ci vreo 270. Urmeaza pozitie la 560 metri. Parcurgem metrii respectivi si nu suntem nicaieri. Mergem inainte, gasim pozitie la 1km. Alta. Nu e bine. Revenim.

 

Coboram partia si constatam cum coboram ca la o alta poarta decat cea pe langa care trecusem, venea drumul astfel incat sa respecte pozitia 3 din RB. Ne asezam acolo, devine evidenta si intrarea in padure la 0.1, este peste partia de ski.

 

Nervi, cuvinte grele, tensiune. Pornim mai departe. TARE. Alergam. La un moment dat ne intalnim cu o caracatita venind din sens invers. Totusi au numere de Open. Intrebam daca au patit ceva, zic ca nu e drumul pe unde incercasera. Mie mi se pare ca pe acolo e.

 

O luam inainte, se potrivesc pozitiile in continuu. Cool, suntem bine. Coboram o albie de rau lunga, cu bolovani. Am mai fost si ieri pe aici. Ajungem intr-o intersectie cu niste nomazi. Azi o luam altfel decat am luat-o ieri, pe alt brat al intersectiei. Urcare lunga pe albie de rau, cu bolovani. CP, organizatori. Il luam. Plecam mai departe. Urmatoarea pozitie iar CP. Sa fie, sa nu fie? Verific inca odata roadbookul si teratripul. Aici suntem Hai sa il luam.

 

Facem a 3-a oara coborarea pe paraul cu bolovani. Ajungem a 3-a oara la nomazi. Mai e o singura varianta de directie. O luam pe aia. Vreau sa va spun ca asa era roadbookul, nu am balaurit noi. Au fost foarte multe bucle..

 

Vedem niste masini, dam mai tare. Ii prindem din urma. Una din ele e Marius Lupu. La Cluj a venit pilot, cu Ciuruki-ul. Ieri a plecat ultimul si a ajuns primul (ca timp). Daca l-am prins din urma e bine, suntem aproape de primii. Mergem 3-4 pozitii in spatele lui si trage pe dreapta. Se da jos, se uita sub masina si arunca casca in padure. Intrebam daca avem cum ajuta dar in ochii lui se vede disperarea abandonului. Masina l-a tradat.

 

Ii dam inainte, luam CP, mergem tare, pozitie dupa pozitie prin padure, printre buturugi. Il gasim din nou pe Marius. E cu fata la noi, troliat de pom in sus incecand sa repare (?) Iar e o bucla. Ii strig ca sunt organizatori peste vreo 2-3 pozitii. Nu pare sa ma fi auzit :(

 

Coboram la ei si de data asta nu mai facem dreapta ci stanga. Ne indepartam de zona. Prindem din urma un discovery. E raduok (Sauliuc) si o doamna copilot. Ii dau mai tare. Mi se pare evident ca se duc gresit. Noi o luam corect. Urmatoarea pozitie merge, dupa inca una suntem in balarii. Si din pacate nu sunt balarii ci niste mega buturugi, care il fac pe Mitsubishi sa topaie, sa caraie si pe dl Niculescu sa innebuneasca :)

 

Revenim 280 de metri prin terenul ala. Pozitia e foarte clara in ochii mei. Era bine pe unde am luat-o adineauri. LRul coboara inapoi. Nu era bine nici pe unde o luasera ei.

 

Ne dam jos sa mai analizam odata pozitia. Este una atipica, usor de recunoscut. Arata ca o matura: vii pe un drum, se desparte in 3, pe toate trei le taie unul orizontal, si apoi mai apare al patrulea la dreapta, pe care trebuie sa o luam. Nu am mai vazut pana aici asemenea pozitie, nu poate fi decat aici. Totusi fusesem deja la dreapta si sunt numai si numai buturugi ingrozitoare.

 

Eu si copiloata lui radu ne mai uitam unul la altul, ne mai dam incoace incolo sa cautam alte puncte de vedere. Actiunea se petrece langa niste cai foarte frumosi. nu stiu daca sunt 6 da sunt foarte frumosi. IMENSI!

Dna / Dra imi spune "nu te duce asa aproape" pe un ton care transmite panica. Incep sa vad altfel caii aia. In liniste ma apropii de masina si explic inca odata desenul. Numai acolo poate fi. O luam cu inimile indoite inca odata peste buturugile cele nenorocite. Mergem incet.

Vine prima pozitie, ca si data trecuta. Perfect. O tinem tot in directia care stim ca e gresita. Mergand incet observam in deal o panglica. Schimbam capul compas , trecem pe langa banda si incep sa bata pozitiile. Ura!

 

Mai urmeaza cativa kilometri peste buturugi si brazi proaspat taiati, si scapam. Ajungem la ceva deschidere, gen poiana, pasune, unde trebuie sa tinem liziera. Benzile sunt rare si departe. Ne descurcam.

 

Ajungem pe forestier. Ii rupem fasul. Ajungem dupa o curba din nou la Paul (cpaoul) . Ne da stop timp, caci urmeaza o speciala. Din drumul forestier trebuie sa urcam la stanga, o MARE PANTA. Are cam 60 de grade. E lunga. Ingusta. Se vede doar pana intra in padure. Intrebam cat mai e, si ne spune ca mai e de vreo 2-3 ori cat se vede. Foarte tare. Brr. Stam la coada si ascultam motoarele prin padure.

 

Mai vin si Motanii Incaltati (patroalele minune), stam putin de vorba, laud performantele. Ne vine randul. Ma uitasem pe roadbook si stiam ca dupa 180 m de urcare vom gasi 2 pomi cazuti de-a latul, pe care trebuie sa ii ocolim. Incepem urcarea. Ce frumos merge mitsubishi....

 

Cei doi pomi de ocolit sunt de fapt niste giganti. Formeaza un zid. Ocolirea se face la dreapta, intr-o mare inclinatie, printre 2 pomi foarte stramti. bine ca avem rollcage exterior. Intoarcem in loc si urmeaza a doua bucata de urcare nasoala. Ma gandesc "asta pur si simplu nu o puteam face cu nissanul" .

 

Dl Niculescu manevreaza cu grija deoarece panta este inclinata si la deal dar si la dreapta. Mult. Incredibil de mult mi se pare mie. Liniste, manevre, reusim fara troliu. In varful pantei deja stiam ca va fi CP. Il luam si alergam mai departe prin padure.

 

Iesim din padure si ajungem la o pozitie ingrijoratoare. Pe RB e un trident, trebuie luat drumul din mijloc, si in 120 metri trebuie sa ajungem la o casa.

 

Noi avem in fata ochilor doar doua drumuri, si nici o casa in fata. In schimb, complet la stanga (nu trident) sunt niste urme care s-ar marca pe RB ca si "slab vizibil" si care coboara la niste case. Aici e CP. E clar bine unde suntem, dar pozitia nu e exact cum trebuie. Ma misc la picior stanga dreapta si vad ca si inainte am ajunge la o casa. Nu se vedea din pozitia unde opreai masina ca sa iei CPul. De asemenea, in afara de cele 2 drumuri din fata ochilor mai e unul care s-a despartit de ele cu vreo 10 metri mai in spate, si care ar face un trident.

 

Hotaram sa incercam inainte, si urmatoarele pozitii se pupa. Mergem infrigurati, ajungem la finish. Cred ca echipajul nr 4...

 

Petrecem ceva timp cu Vali Babu, Drujba si Radu Chelaru "certandu-ne" pe diverse pozitii din roadbook si mergand mereu pe capul lui Gyula sa ne dea un roadbook inapoi sa ne confruntam povestile :)

 

Adi si Vali coborasera in stanga la ultimul CP, iar la casele alea au gasit banda, si au tinut-o pe banda vreo ora, balaurind pe traseul de extrem (de aia erau urme si banda)...

 

Candva pe seara ajunge Superalfie negru vanat iar copilotul lui cu ochiul spart. "Ce-ati facut?" copilotul "Am gresit traseul" . Sunt sigur ca Andrei nu i-a spart el ochiul, asa cum pare din discutie :ha: si clarific intrebarea : "ce-ai patit la ochi? " - am luat niste crengi fix in ochi...

 

Intre timp, de cand am pus intrebarea "ce-ati facut?", Superalfie injura si povesteste cat au balaurit... Nasol.

 

Seara petrecere, bautura, concert live etc. Ca de obicei, sambata seara lumea e mai retinuta, sunt mult mai multi cei care nu mai au sanse decat cei care se bucura de ceva. Discutie interminabila despre coeficienti stoechiometrici, legea termodinamicii, intercooler, temperatura aerului legata de altitudine, maseuzele de la camera 101, etc. Am zis bautura? :)

 

Duminica dimineata ne trezim devreme pentru trial. Cautam toti clasamentul. Nu e. Apare la un moment dat, cu Fiko si Miko descalificati pentru comportament nesportiv. Devine "stirea momentului" .

Ce-or fi facut? Nimeni nu ne raspunde, evident, la intrebarea asta.

 

Dureaza o vreme pana se judeca toate contestatiile. Trialul incepe pe la ora 12, colea, la partia de schi. Arata misto. Pe o panta destul de abrupta, printre radacini, buturugi, inclinatii, trepte. Cool.

 

Vom avea acelasi traseu cu extremul, ei inainte. Cool? Vin si se dau extremistii. Cel mai interesant este ca cele doua toyota 70 de la Mures , stock (simex, troliu, ome, etc) le iau 30 si respectiv 60 secunde echipajelor de pe locurile 1-3 (Casuneanu, Craiu, Fiko) (da, au castigat contestatia se pare :) )

 

Vine si randul nostru. E imposibil sa facem acelasi traseu, l-au ucis extremistii. Se imagineaza repede un alt traseu, il parcurge Pedro de proba, merge. Incepe Openul.

 

Vali Dutu si Drujba sunt primii, caci au mers exemplar si nu au gresit nimic la navigatie. Vali conduce relaxat, termina trialul exemplar. Urmeaza AdiKamikaze. Merge foarte bine. Apoi RazvanGTC. Ceva nu merge bine. De fapt NIMIC nu merge bine. Se blocheaza la o curba pe o radacina, nu se inteleg cu troliul, timp 6 minute 50 in timp ce restul facusera 3.

 

Vine si randul nostru. Nu reusim sa urcam o panta. Dam inapoi, rupem o banda, punem blocantul si o urcam. Timpul e slabut. Inainte de trial eram pe locul 8, aveam 1 punct. Pe locul 9 insa erau fratii Focsa, cu caracatita de ieri, si puteau sa ne ia punctul daca ne luau 18 secunde. Nu e usor, dar nici imposibil. De fapt e foarte posibil, scot de departe cel mai bun timp, sub 2 minute :uameni

 

Imi pare si mai rau ca nu am facut ieri contestatie, in functie de cate CPuri ni se acordau eram sau pe 6 sau pe 8 dar fara sa ne poata ajunge fratii Focsa. Asta a fost...De asemenea, si sansele lui Razvan GTC s-au diminuat sensibil dupa cursa asta...Cate s-au schimbat in ultimele 3 minute de cursa :old

 

Ne cautam un alt drum de intoarcere. Il gasim. E mult mai pitoresc, trecep pe langa niste munti cum nu am ma vazut vreodata. Din pacate drumul e la fel de prost, si facem pana acasa tot 10 ore. Ma gandesc cu mila la cei de pe podium, care trebuie sa stea si la premiere ...

[adikamikaze]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Dupa cele cateva zile de......"odihna" de la mures, unde ne-am incarcat bateriile si am protejat masina :ha::ha:, au urmat cele 14 zile de offroad pe care le asteptam,adica............TAT si BUZAU, cu o zi pauza intre ele.

TAT.......o experienta frumoasa,un antrenament pt noi ca echipa, multe echipaje la start, masini super pregatite, ce sa spun, un adevarat concurs international. S-a mers in echipe de cate 2 masini, noi am facut echipa cu Andrei Museteanu si Alex Bojica, unde in fiecare zi am mers super bine terminand intre primele 3 echipe in fiecare zi.

TAT-ul, parerea mea ar trebui sa mearga fiecare dintre noi , macar o data, pt a vedea ce spirit de fair-play exista, cum se comporta alte persoane in teren venind din alte campionate, socializare , distractie si unitate...........si multe multe alte lucruri.

Am terminat pe podium ,luand locul 2, la cateva minute de locul 1 si asta dupa 6 zile de concurs.

Damage-uri: in ziua 3 de concurs, o creanga s-a infipt in burduful de planetara si s-a spart, scimbat seara in bivuac, si o oglinda rupta pe o ravena

BUZAU.... recunoscuta ca cea mai lunga si cea mai dura etapa de campionat

Eu am plecat de la Deva (TAT) sambata dimineata, am trecut pe acasa sa-mi iau alte haine si sa ma vada ca sunt ok, duminica la ora 9 eram la Buzau. Masina a fost dusa direct la buzau, unde i s-a schimbat doar uleiul si am pornit spre inscriere si trial.

Trialul.......ca si anul trecut, s-a tinut (sau mai bine zis nu s-a tinut) din cauza unei furtuni. Decat 3 masini au facut trialul, printre care si eu si s-a anulat.

Zilele de concurs.......grele, cu multa ploaie si noroi, trasee destul de grele si multa navigatie, dar cu toate acestea am terminat pe locul 2 din cauza ca intr-una din zile am intrat intr-o balta cu viteza mai mare si tot noroiul a intrat in radiator si a inceput sa fiarba motorul. Am continuat pana nu am mai avut apa sa punem in motor si la ora 22 am cedat fizic si psihic si am abandonat crezand ca nu este o problema deoarece aveam un avantaj considerabil fata de ceilalti concurenti. Socoteala mea nu s-a adeverit si nu am mai putut recupera asa ca am luat locul2

Dmage-uri: destul de multe, tabla stramba, geamuri sparte, dar mecanic masina s-a comportat exemplar

[watcher]

Re: Campionatul national de offroad - experientele frumoase, dificile, memorabile, inedite

 

Campulung 2010

 

Hotarasc impreuna cu prietenul nostru Dan ( Akon ) ca mergem impreuna la Campulung. Incepe din nou baletul cu cazarea. Toate informatiile despre hotelul oficial sunt ca e grav. Cautam pensiuni, situatia nu e roz deloc. Gasim una chiar misto, sunam si , surpriza, e inchiriata toata de domnul "Gogu Gavrila" (asa notasera desteptii).

Alternativa nr 2 este in centru si arata destul de bine. Sun si rezerv vreo 6-7 camere (ca de obicei ma ocup eu de cazare pentru tot grupul de prieteni, caci eu sunt cel mai pretentios). Patronul imi cere sa ii confirm intr-un fel, sa ii dau un oarecare avans. Camera era vreo 120 ron pe noapte, 3 nopti, 7 camere, dati-mi avans 1 milion jumate :O:O

 

Cool!

 

Pe masura ce se apropie evenimentul tot mai multa lume ma suna sa mai cresc numarul de rezervari ca ajungem pe la 11 camere. Plecam linistiti de la birou pe la pranz, cu gandul ca in sfarsit nu mai e atat de mult de mers pana la concurs. Ajungem printre primii dar nu putem face inscrierea decat impreuna cu Dan, caci trebuie facut controlul tehnic. Evident ca primesc "camera imperiala" (ma rog, in limita posibilitatilor la o pensiune din Campulung). Daca avea cineva vreun dubiu, cand am ajuns Dl Niculescu era deja acolo, cazat, si facea ultimele planuri cu Alex.

 

Tragem un pui de somn si ajunge si Dan. Mergem sa facem inscrierea. Se mai aglomerase si se creaza ceva debandada. La o masa vroiau sa ne pastreze foile, la alta ni le cereau, unii fac vizita medicala pe loc, alta coada.

Reusesc sa dau banii si finalizam inscrierea. Mergem spre briefing. Se tine la Primarie la ora 9. La 9 fara 5 toata lumea se opreste din ce facea si intra in Primarie. LA ora 2100 Nea Gigi vorbea : Thumbup :

 

Cea mai mare parte a discutiei se poarta despre limitarile de viteza, ceea ce pare un semn rau. Traseul de open va trece si prin golul alpin. Cica e si ceva zapada acolo sus. Ingrijorator.

 

Mergem sa calibram terratripul, impreuna cu Miron Sorin si dl Niculescu. Facem vreo 2 teste si restul sunt multumiti. Eu inca nu, tot vine pe la 980 metri. Mai facem de vreo 3 ori pana ne iese bine, alimentam, cumparam isostar si ne retragem la pensiune, unde circul era in floare: bautura, Gaganu, Cernisov, sit down comedy. Adi Kamikaze face misto de GTC, caci masina acestuia a fost transportata de un prieten al lui Adi. "Sa vezi tu maine cum nu mai ai frane, am pus shpan in grupuri, etc"

 

A doua zi de dimineata Dan apare pe la sfarsitul micului dejun, ravasit. I-a fost foarte greu sa se trezeasca deoarece camera lui (singura single) NU AVEA GEAMURI, de aceea era un intuneric total, iar cand suna ceasul nu ii venea sa creada.

 

Mergem la start, afisat foarte ordonat, la ce minut urmeaza sa plece fiecare echipaj. Startul se da din fata Primariei. Un moment dureros pentru Razvan Cirap se petrece la start, unde constata ca are planetara fata rupta. In loc sa ia startul lucreaza sa schimbe planetara. Trebuia sa plece la si 5:

http://watcherromano.files.wordpress.com/2010/10/cirap-probleme-la-start.jpg?w=300&h=265

 

Ne vine randul, pornim. Primele pagini sunt numai cu pozitii cu restrictie de viteza. Prin oras, apoi printr-un sat. Dupa o vreme avem pozitie la 770 metri, un Y intre garduri, cu stalp de curent, facem stanga. O gasim la 760. Urme peste urme de simex la stanga. Totusi ezitam. Nu mai este drum acolo, este o carare intre doua curti. Totusi e plin de urme, pozitia arata cum trebuie si eu ma bucur: "in sfarsit, facem offroad"

Coboram in vagauna respectiva, rupem oglinda de la G in gardul spre care ne apleaca "drumul" , urmeaza o curba nasoala si ne oprim sa ne uitam la ea. Din fata vine Anca, Tanara Speranta, copiloata lui SuperAlfi. "Vezi ma ca pe aici era?"

Observam apoi insa cablul de la troliul spate pe care il aducea cu ea, cat si ce spune : "nu e pe aici. tocmai ce am rupt o planetara" Ma duc sa ma uit in fata lor, avea dreptate. NU PUTEA fi pe acolo. Acuma sa te vad cum intoarcem... Trage de gard, pune blocantele, da inainte, da inapoi....

 

Reusim sa iesim, si gasim peste inca cativa metri si pozitia corecta, unde faceai stanga pe un alt drum, intr-un alt Y cu 3 garduri si stalp de curent. Ne uitam din nou pe roadbook si stalpul era figurat in curtea corecta numai la actuala pozitie. Cu 10 metri inainte era stalpul in alta curte decat pe RB...

 

Continuam prin sat, ajungem la o portiune fara limita de viteza, prin niste sleauri mari. Asa cum mergeam noi inainte prin sleau sarim de bot afara, mai sa ne intoarcem. Dejantasem. SI MAI CE???

 

Schimbam roata, injuram, trec vreo 2-3 masini printre care un HiLux STOCK, polishat, cu ATuri, care e in concurs la open : Eeek : Da-i tare , dupa ei sa ii prindem pe toti din urma. Reusim sa ii prindem deoarece merg incetisor. Mai prindem inca o toyota, un 70, care tocmai este pana la gat intr-un noroi. N-ai fi zis. Tot drumul era uscat, batea soarele, dar intr-o curba era o trecere printr-o balta, care de fapt era mlastina...

 

Baietii cu toyota ne zic : "altii au urcat pe deal printre buturugi si au coborat mai incolo" O iau la picior, identific trasa si il chem pe Dan. Ii arat punctul periculos: pe inclinatie, dupa o buturuga, trebuie luat tare de volan si luat la vale. Apoi sunt doua trepte de coborat. Nu ar fi imposibil, dar fiind la primul concurs impreuna prefer sa il ghidez de afara. Merge manevra, desi cu ceva emotii, adica la una din trepte spatele masinii s-a ridicat complet in aer (literalmente!). Dan si-a pastrat calmul si nu a franat acolo asa ca nu au fost probleme. Continuam.

 

Alergam, alergam si constat ca avem jumatate din numarul de pozitii deja parcurse dar numai o treime din kilometri. De aici inseamna ca e si mai usor, cu pozitii cat mai lungi. Coboram un parau de bolovani, 1.2 kilometri, MARI bolovani- misto. Apoi prindem din urma multe masini adunate la o urcare. Este stop timp.

Daciile Duster intampina ceva probleme pe panta respectiva si s-a decis stop timp. OK.

 

Profitam de timp sa aranjam portbagajul, vine si GTC din urma si ne ajuta cu un compresor, deoarece al nostru nu baga aer in roata (capul furtunului nu poate deschide valva de pe roata), dar si cu spray inflamabil.

la cat timp am petrecut pe la GTC stiu ca este mai bine sa ii cerem lui decat sa cautam pe la noi solutii :D

Razvan are de toate : Thumbup :

 

Fac intai pana (de aiai dejantasem), apoi incerc sa explodez cauciucul inapoi pe janta. O data, de doua ori. Nu iese. Precum in bancurile cu dorel, ia Radu Chelaru sprayul "da-te ma ca nu dai bine" si reuseste. Pare ca s-a miscat mai repede. Haleluia, dusterele aproape au terminat de urcat panta amandoua (una din ele are ceva probleme)

Panta nu e grea, are o curba si dupa curba are forma de ravena, dar merge urcata, mai ales ca e uscat pe jos. Urca John, apoi ne vine si noua randul, urcam si plecam mai departe.

 

Pozitiile sunt intr-adevar din ce in ce mai lungi, urcam incet incet spre golul alpin. Culmineaza cu o pozitie de 9 kilometri. Ajungem pe un varf, apoi incepem coborarea. Vorbim despre alpinism, explorari, etc. Ajungem la finish pe barajul Rausor. Facem poze, mancam o para cu organizatorii, care ne iau decat timpul si ne trimit in oras sa predam roadbook si gps.

 

Intre timp termina si John. Ne minunam impreuna unde i-am depasit. Dupa inca o vreme, gen 20 minute, ajunge si Razvan GTC. Plecam spre oras, ne oprim la o vulcanizare si la spalatorie.

Ne chinuim ceva sa predam GPSul. Reusim. CU cablul meu il descarcam si pe AdiKamikaze.

Mergem la masa la pensiunea oficiala, aici circ pe tema ca nelocuind la hotelul oficial, nu avem bonuri de masa si nu vor sa ne primeasca inauntru. "Pe bani!" Vine un sef de sala si este de acord sa ne platim bonurile direct la dansul, asa ca ne primesc si pe noi... Mancam si ne retragem repede la noi la pensiune unde continua circul de cu o zi inainte. Aflam printre altele ca echipajele care luasera startul mai tarziu, ajungand la pozitia faimoasa cu 770, trei garduri si stalp de curent plus mii de urme de simex incercau toti sa faca stanga, dar acolo era o batrana care le bloca drumul cu trupul ei, precum la Tien An Men, ba chiar si mai tarziu cu o hartie "nu e pe aici" : Groupwave :

De asemenea, dl Niculescu a facut precum in bancul cu "modul racheta" si a rupt un MRL. Din pacate, desi l-a schimbat, organizatorii nu i-au permis sa mai ia startul, caci nu mai termina ziua. Noi restul facusem cateva ore...

 

Sambata ploua. Hai ca poate asa o sa fie mai greu. Suntem in puncte. Cool.

Intreb cum a fost la hotel, ca sa imi confirm teoria. Parerea este cvasi unanima. Spre exemplu Cernisov s-a chinuit sa se hotarasca toata noaptea daca e mai bine sa il bata vantul in fata sau in spate =))

 

Luam startul, facem jde pozitii pe limitare de viteza, trecem DNul la exploatare de ciment si incepem sa urcam spre munte. CUm incepe offoradul ii prindem pe Horace si Gaganul care ramasesera pe burta pe niste buturugi. Intrebam daca avem cu ce ajuta dar trebuiau doar sa se trolieze.

 

Coboram coborarea "simpatica", trecem raul si facem din nou pana. Aceeasi de ieri. DE CE ???? In timp ce schimbam roata trece pe langa noi un Discovery cu multe proiectoare, mai sa ne darame hiliftul. Apoi John si Balaurul - care ne intreaba daca avem nevoie de ajutor, si apoi Horatiu si Gaganu - intreaba si ei.

 

Terminam pana si incepem din nou alergatura. Depasim discovery, mai prindem din urma niste masini si ajungem la "urcare draguta" (exact asa era marcat pe roadbook : Thumbup : )

 

Este o urcare pe o taietura de drum pentru exploatarea forestiera, cu panta destul de mare, cu noroi de suprafata si numai cu buturugi foarte jos taiate. Urcam pana la o curba de 180 grade, pe care tot nu reusim sa o luam cu suficient shpan cat sa ramanem pe perete, si ne tot trage intr-un sant. Vine Superalfi din spate, cat si Dusterele. Superlafi reuseste sa ne depaseasca pe exteriorul curbei, mult in afara drumului, pe o trasa ideala dpdv al aderentei, Dusterele se asteapta unul pe altul si reusim sa plecam inaintea lor.

 

Din pacate mai urcam 50 de metri si gasim o mare coada la troliere. Organizatorii sunt jos, la inceputul urcarii. Cerem pe statie stop timp caci toata lumea se troliaza cel putin in varful pantei si nu sunt pomi, adica e de stat. Situatia este mult mai "imposibila" decat cea de ieri unde am primit Stop Timp. Nu ni se aproba :O

 

Ma tot uit la abordari, ce sa facem cum sa facem, timp in care toata lumea se troliaza in reluare... Identific o idee, ii spun lui Dan pe statie si o vad pe Tanara Speranta razand. Asta spunea si ea pe intercom :)

 

Superalfi urca cu un mare shpan toata panta fara nici o greata. Este de altfel primul care reuseste. Noi teoretic avem timp sa luam mai mult avant (pornind mult mai din spate) dar el are un motor mercedes de ultima generatie iar noi un disel puturos de 130cp, el pe wrangler taiat iar noi pe G intreg. Este clar ca nu vom reusi, dar sper sa ajunga suficient de sus cat sa ne ajunga troliul de buturugile de dincolo de drumul din creasta.

IXfs-MEPTKo

 

Dan urca exemplar, la un moment dat m-am temut chiar ca reuseste. NU. Punem troliul de o buturuga, si constatam ca il avem degeaba, deoarece cablul a forfecat surubul de prindere pe tambur, deci tamburul se invarte singur iar cablul sta bine merci acolo. Suntem la 3/4 din panta si nu avem troliu. Strig din rasputeri la dusteri sa urce in spatele nostru si sa ne trolieze ei cu scripete, caci altfel am ucis drumul de tot. They are game. Facem asta. Culmea rusinii automobilistice :)

tLiifXNjK1k

 

Muncim ceva pana reusim, caci troliul lor e mic, nu avem buturugi, combinam toate sufele posibile, unul din francezi nu vrea sa le legam cu ocheti intre ele ci sa faca el o combinatie si sa tina cu mana in jurul unui pom, ploua, Herisanu parca s-a hotarat sa ne incurce si mai tare, ne da sfaturi fix pe dos, c'est une catastrophe.

 

Incercam sa tiganim troliul dar pur si simplu nu reusim. Vine si momentul karmic in care cei cu Discovery ajung la 3/4 din panta si nu au de ce sa se trolieze, si nici nu au suficiente sufe. Tragem G-ul la marginea pantei si se trag de noi. Oare si-or da seama ?

 

Anuntam organizatorii ca abandonam, si primim instructiuni simple: peste 3 pozitii in loc de inainte faceti stanga, si apoi tineti drumul pana jos. Facem asta si sigur ca da, pana jos avem 100 de intersectii si de drumuri de diverse marimi, directii, etc. Daca nu aveam noroc si nimeream prost, era exclus sa mai urcam inapoi. Niste super sleauri, ud si fara troliu... Avem noroc si ajunge, la asfalt. Suna telefonul, particip la o teleconferinta pe tema preturilor unor produse si modului cum vom refactura luna de luna automat acele produse... Tot raul spre bine . Pe toata durata coborarii am pastrat legatura radio cu superalfi si organizatorii, noi fiind la jumatatea distantei intre ei. Prinsesera din urma alte masini blocate la o alta troliere, una fara nici un pic de curent, si cereau un alt stop timp. Refuzat si asta. Am iesit din zona de semnal radio...

 

Revenim la hotel si pensiune, mergem la masa si aflam de diverse alte incidente: Sorin Parvulescu s-a rasturnat 200 de metri intr-o prapastie. Dl Focsa, trecand dupa el, a vazut cioburile la locul de unde a inceput rasturnarea, dar nu a vazut pana in vale unde era oprita masina....

Pe bucata comuna de atv si masini o masina a dat cu spatele peste un atvist, rezultat = picior rupt. Nasol.

 

Duminica trialul are ca punct culminant plecarea catre el. Cu punctualitatea deja legendara, Nea Gigi pleaca la trial fix la ora anuntata. Nici unul din concurenti nu se prinde si ne uitam in zare dupa masina dansului. Spre norocul nostru Alex Bikerul este din Campulung si ne conduce el :D:D

 

Trialul este facut usor, nu poate schimba clasamentul. Adi Kamikaze castiga, desi Mitsubishi a dat pentru prima data ceva semne de oboseala

http://watcherromano.files.wordpress.com/2010/10/cum-arata-un-campion.jpg?w=300&h=265