Dictionar

[pitonul]

Re: Dictionar

 

Sa mai descretim un pic fruntile pe aici:

[ATTACH=CONFIG]183599[/ATTACH]

:ha:

 

Intelegem ca daca scri cu un "i" , esti regulat o data si daca scrii cu "ii" , esti regulat de doua ori. Asa se explica aparitia copiillor cu "iii", trebuie sa regulezi de trei ori (cel putin) !

[teddybear]

Re: Dictionar

 

Intelegem ca daca scri cu un "i" , esti regulat o data si daca scrii cu "ii" , esti regulat de doua ori. Asa se explica aparitia copiillor cu "iii", trebuie sa regulezi de trei ori (cel putin) !

 

:ha:

Nene Pitonule, mai ai dreptul la o incercare:h5

[pitonul]

Re: Dictionar

 

:ha:

Nene Pitonule, mai ai dreptul la o incercare:h5

 

La aia cu "iiii" trebuie ajutor, nu o dibacesc !:h5

[u2_2]

Re: Dictionar

 

timpurile verbelor... ?

[dacuBurebista]

Re: Dictionar

 

Trebuia să fi fost deștept ca să fii respectat de fiii tăi - e o propoziție atât de simplă... :)

 

timpurile verbale...

[sean70]

Re: Dictionar

 

Pentru cei interesati :

http://www.scribd.com/doc/17092127/Petre-Morar-Vol-1-Noi-nu-suntem-latini

O lectura instructiva daca ai cunostiintele necesare sesizarii momentelor de ratacire "pe aratura"...inerente si scuzabile din punctul meu de vedere,luind in consideratie subiectul tratat.

 

PS

Ca sa va trezesc interesul.....:ha:

" PULA.

Am cautat in DEX etimologia cuvintului rominesc pentru organul sexual masculin, “pula”, - cuvintul in sine nici nu exista, dar am gasit in schimb numele latin “penis” ceea ce nu mi se pare foarte patriotic.Departe de mine apologia abuzului verbal, dar dincolo de aceasta este un nume unic de anatomie umana, pe care stramosii nostri arieni l-au creat si folosit cu mii de ani in urma. Am avut probleme si cu dictionarele de limba vedica in cautarea cuvintului vedic

“pula” si nu am gasit sensul direct al acestui cuvint, dar sensurile lui derivate in expresiile de mai jos. Aceasta poate fi din acelasi fel de “pudoare” prost inteleasa ca in DEX, sau poate fi prin pierderea sensului direct in decursul mileniilor in indepartata Indie. Nici nu ar fi unicul exemplu de cuvint arian, bine conservat in romina, dar pastrat doar in expresii in limba vedica."

[pitonul]

Re: Dictionar

 

Pentru cei interesati :

http://www.scribd.com/doc/17092127/Petre-Morar-Vol-1-Noi-nu-suntem-latini

O lectura instructiva daca ai cunostiintele necesare sesizarii momentelor de ratacire "pe aratura"...inerente si scuzabile din punctul meu de vedere,luind in consideratie subiectul tratat.

 

PS

Ca sa va trezesc interesul.....:ha:

" PULA.

Am cautat in DEX etimologia cuvintului rominesc pentru organul sexual masculin, “pula”, - cuvintul in sine nici nu exista, dar am gasit in schimb numele latin “penis” ceea ce nu mi se pare foarte patriotic.Departe de mine apologia abuzului verbal, dar dincolo de aceasta este un nume unic de anatomie umana, pe care stramosii nostri arieni l-au creat si folosit cu mii de ani in urma. Am avut probleme si cu dictionarele de limba vedica in cautarea cuvintului vedic

“pula” si nu am gasit sensul direct al acestui cuvint, dar sensurile lui derivate in expresiile de mai jos. Aceasta poate fi din acelasi fel de “pudoare” prost inteleasa ca in DEX, sau poate fi prin pierderea sensului direct in decursul mileniilor in indepartata Indie. Nici nu ar fi unicul exemplu de cuvint arian, bine conservat in romina, dar pastrat doar in expresii in limba vedica."

 

...BĂGÁ, bag, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, – Etimologie necunoscuta.

Etimologie necunoscuta la ambele, dar au facut casa buna, fiind una dintre expresiile tehnice cel mai des intalnita in offroad si nu numai.

[sean70]

Re: Dictionar

 

Ia uite-l,din aceeasi sursa....

A BAGA.

Avem in DEX cuvintele “a baga”, “bagare”, “bagacios”,“bagaret”, “bagator”, toate avind originea necunoscuta ! Verbul “a baga” apare cu sensuri multiple, deci potrivit postulatului (IV) Morar nu poate fi preluat din alta limba, recent pe scara istorica.Am gasit eu originea acestuia in limba din Rig Veda. Apare in expresia “bhagadAraNa” tradusa drept “o anumita boala” dar are conotatii sexuale.Astfel “bhaga” inseamna “a baga” iar “dArana” inseamna “a despica”, “a spinteca”. Mai apare in expresia “bhagadeva” unde “bhaga” este “a baga”,“deva”

este “zeu” iar expresia este tradusa drept “a te inchina la organul sexual feminin”, dar eu l-as traduce pe romineste drept “Zeul Bagarii”,insemnind copulatie. Mai apare in “bhagadevata”

care se traduce drept“inchinator lui Bhaga” sau “zeitate himenala”. Evident ca sensul rominesc este de “inchinator la Bagatorul”, cu acelasi sens. Mai apare in expresia “bhaganetra” unde “bhaga” este “a baga” iar “netra” este “ochi”, tradusa drept “distrugator al ochilor lui Bhaga” dar evident ca inseamna pur si simplu“a baga in ochi”, calificativul invingatorului lui Bhaga. Mai apare in expresia “bhagaMdara” tradusa drept “a despica vulva” deci “bhaga” este “a baga”,din nou cu sens de copulatie. Mai apare in alte expresii similare greu de tradus pe un ton neutru. Se pare ca si stramosii nostri arieni erau destul de buni la vorbe deochiate !

“Bhaga” in sine mai inseamna, similar cu limba romina, “a-i baga o parte de”, “a te baga in haine”, “a-l baga in serviciul cuiva”, “a-i baga parte”, “a baga” cu sensul de “a avea cunostiinte carnale” si alte semnificatii. Mai apare in forma “bhagaanuA” insemnind “a te baga in ceva”. Mai apare in forma “bhagasam” cu sensul de “a adora”, “a participa la”, “devotat”, sau pe romineste inseamna pur si simplu “a baga in seama” ! Am gasit in acest fel etimologia cuvintului rominesc “a baga, bagare”.Daca cuvintul “baga” exista cu mii de ani in urma in limba vedica, exista si azi in romina si nu exista in latina, inseamna ca asa ”bagau” si dacii ! Ia nu ne mai “bagati la minciuni” ! Iata inca un cuvint geto-dac care apare ca prin minune : “a baga, bagare”. Propunem etimologia regasita a verbului “a baga, bagare” ca fiind limba stramosilor nostri arieni, limba vedica si recunoasterea prezentei lui in limba geto-daca.

[pitonul]

Re: Dictionar

 

Avem si un topic intitulat "Drujbe"

 

drújbă (drújbe), s. f. – Prietenie, intimitate, familiaritate. Sl. (bg., sb., rut., rus.) družba. – Der. drușcă, s. f. (prietenă a miresei, care o însoțește la ceremonia de nuntă, domnișoară de onoare), din sl. družĭka „prietenă” (Cihac, II, 103; Conev 58), cf. bg., rus. družka „domnișoară de onoare”; dîrzar, s. m. (invitat al miresei, la nunțile din popor), cf. sb. drugar „tovarăș”.

Sursa: DER (1958-1966)

[teddybear]

Re: Dictionar

 

10 greşeli de gramatică pe placul românilor

Sunt câteva greşeli cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii, în vacanţe. Generoşi, părinţii împărtăşesc erorile cu micuţii lor, astfel încât, deseori, greşeala devine normă.

 

1. Încercarea de a evita cacofoniile îi face pe români să comită greşeli mai grave. Cum ar fi inventarea de sintagme inutile. Este şi cazul lui "ca şi", o construcţie care s-a strecurat repejor în vocabularul nostru. În prezent, acest ciudat "ca şi" a început să fie folosit chiar şi când nu se urmăreşte evitarea unei cacofonii. Iată un exemplu cu adevărat edificator, pe care l-am auzit la un părinte, într-o discuţie cu un cadru didactic: "Mă bucur că fetiţa mea vă are ca şi profesoară".

 

2. Unul dintre cele mai des folosite cuvinte inventate este "vroiam". Greşeala vine din "amestecarea" formelor verbelor "a vrea" şi a "voi". Puse la imperfect, verbele se conjugă astfel. "A vrea" are formele "eu vream", "tu vreai", "el/ea vrea", "noi vream", "voi vreaţi", "ei vreau", iar "a voi" - "eu voiam", "tu voiai", "el/ea voia, "noi voiam", "voi voiaţi", "ei/ele voiau". Aşadar, nici urmă de "vroiam", "vroia" sau "vroiaţi"!

 

3. Însă, "drama" verbelor "a voi" şi "a vrea" păleşte în faţa următoarei greşeli de care vom vorbi. Chiar şi unul dintre cele mai folosite verbe ale limbii române, "a avea", a fost măcelărit verbal de români. Unii au născocit construcţiile "să aibe" şi să "aivă", alţii, chiar mai fantezişti, au venit cu "să aive". Iar forma corectă, "să aibă", a ajuns să fie în ... inferioritate de vorbitori.

 

4. Situaţia următorului cuvânt este de-a dreptul dramatică. Varianta corectă a ajuns să fie atât de puţin folosită de populaţie, încât te întrebi dacă vom reuşi să schimbăm ceva în viitorul apropiat. Vorbim despre "piuneză", forma corectă concurată de greşitul ,dar popularul "pioneză".

 

5. La fel stau lucrurile şi cu "saxana". Probabil cei mai mulţi dintre voi îl cunoaşteţi ca "sarsana", dar acest din urmă cuvânt nu există în limba noastră. Acest sinonim pentru încărcătură, boccea a fost preluat din limba sârbă, unde forma sa este "seksana".

 

Adăugăm şi lista de 5 greşeli pe care am întocmit-o într-un articol anterior:

 

1. Folosirea greşită a lui "decât" în loc de "doar" (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramatică, spuneţi-i cum vreţi. Atât de populară, încât şi Mircea Geoană a făcut-o, în dezbaterea televizată anterioară prezidenţialelor din 2009. "Mai aveţi decât trei zile de mandat", spunea Geoană la acea vreme, într-un schimb de replici cu Traian Băsescu. Social-democratul avea să piardă alegerile. "Decât" câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte.

 

Cum e corect? Regula e destul de simplă. "Decât" se foloseşte în structuri negative şi "doar" în cele afirmative. Exemple: "Nu am decât 5 lei în buzunar", "Am doar 5 lei în buzunar" sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, "Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte".

 

2. O altă greşeală îl are ca "port-drapel" pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea (şi, probabil, încă o are) pentru "pe care". Şi Mihai Tatulici are deseori scăpări cu "pe"-ul în acuzativ, dar nu cumva să trageţi concluzia că, dacă nu puneţi "pe"-ul atunci când e nevoie de el, o să ajungeţi demnitari de stat sau jurnalişti TV. Deşi, iată, şanse există!

 

Cum e corect? Acel "pe" face diferenţa între subiect şi complement direct, explică Rodica Zafiu într-un articol din "România Literară". Iată câteva exemple: "Cartea care e pe masă", "Cartea pe care am luat-o de pe masă"; sau, ca să îl corectăm pe Tăriceanu, "Calităţile pe care le au (unii miniştri)".

 

3. "Să aibe" este o altă "invenţie" lexicală a românilor. Şi de această dată, greşeala are un demn reprezentant în conducerea statului, preşedintele Traian Băsescu. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: "Câţi copii trebuie să aibe o familie?", "Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?", "Ce acte trebuie să aibe maşina dacă e înmatriculată pe Spania?". Dar greşeala e prezentă şi în presă. Cei de la manager.ro ne vorbesc despre calităţile de bază pe care "trebuie să le aibe" potenţialii angajaţi. Probabil, doar limba străină e obligatorie, cea maternă e facultativă.

 

Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat, corect este "să aibă", "o să aibă" etc, niciodată cu "aibe".

 

4. În anii în care românii îşi luau credite câte nu puteau să plătească în întreaga viaţă pentru a-şi lua un amărât de apartament vechi, pe tarlaua lexicală autohtonă a apărut şi "locaţie". Dar nu folosit corect, ca sinonim pentru "chirie". Dacă o persoană spunea, într-o discuţie cu prietenii, "Mi-am găsit un apartament la 60.000 de euro", se găsea un coleg să întrebe "Şi cum e locaţia?".

 

Cum e corect? Potrivit DEX, "locaţie" reprezintă "chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosinţă temporară".

 

5. Merită notat că românii s-au cam plictisit de "engleji" şi "franceji", de "ţigare" şi "sălbatec", iar aceste aberaţii lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria "pe cale de dispariţie". Însă, există o formulare greşită care a ţinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. "Cât aveţi ceasul?" este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.

 

Cum este corect? Întrebarea poate fi "Aveţi un ceas?" sau, pentru a fi şi mai expliciţi, "Cât este ceasul?".

 

 

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/10-gre%C5%9Feli-gramatic%C4%83-pe-placul-rom%C3%A2nilor-074100718.html

[teddybear]

Re: Dictionar

 

Poate ii este de folos cuiva:

http://ro.stiri.yahoo.com/test-online-c%C3%A2t-bine-st%C4%83p%C3%A2ne%C5%9Fti-limba-rom%C3%A2n%C4%83-050000199.html

:wink::h5

[u2_2]

Re: Dictionar

 

atunci spune-mi tu cum se numeste:

 

Roată specială cu şanţ pe circumferinţa exterioară, pe care se montează o frânghie sau o curea pentru a transmite o mişcare circulară

[teddybear]

Re: Dictionar

 

atunci spune-mi tu cum se numeste:

 

Roată specială cu şanţ pe circumferinţa exterioară, pe care se montează o frânghie sau o curea pentru a transmite o mişcare circulară

 

Dulie:ypu:ha::ha::ha:

 

De aia am specificat "poate":wink:

:h5

[bogdan_g]

Re: Dictionar

 

pulie

 

:grin:

Editat Noiembrie 16, 2013 de bogdan_g

[u2_2]

Re: Dictionar

 

Dulie:ypu:ha::ha::ha:

 

De aia am specificat "poate":wink:

:h5

 

si daca e dintr-un material dur se numeste "durdulie" ?

[nomad]

Re: Dictionar

 

vreun,vreo - sau vre-un,vre-o?

 

Se scrie fara cratima.

 

http://scri.ro/vreun-vreo-sau-vre-un-vre-o-615.html

[teddybear]

Re: Dictionar

 

Cred ca am "pacatuit" si eu, nu bag mana in foc, dar...

http://ro.stiri.yahoo.com/4-mari-gre%C5%9Feli-gramaticale-f%C4%83cute-de-rom%C3%A2ni-iarna-124856672.html

[u2_2]

Re: Dictionar

 

un metru, doi metri

un litru, doi litri

un kilometru, doi kilometri

 

stim sa numaram banii, un ban - doi bani, dar mai departe de atat nu trecem...

[Astral]

Re: Dictionar

 

un metru, doi metri

un litru, doi litri

un kilometru, doi kilometri

 

stim sa numaram banii, un ban - doi bani, dar mai departe de atat nu trecem...

 

http://forum.club4x4.ro/showthread.php?50746-Dictionar&p=811219&viewfull=1#post811219

 

:h5

[u2_2]

Re: Dictionar

 

Stiu, si eu am mai scris despre asta, dar mi se pare ca devine o greseala din ce in ce mai frecventa. D-aia am si scris exemplul cu banii, ca asta sigur se scrie corect... sau poate nu?

[Astral]

Re: Dictionar

 

NU SE SCRIE CU Î DIN A LA INCEPUTUL CUVINTELOR !!!

 

http://www.timpul.md/articol/cum-si-de-ce-scriem-cu-a-din-a-sau-cu-i-din-i-24370.html

Editat Februarie 7, 2014 de Astral

[Astral]

Re: Dictionar

 

http://www.4tuning.ro/alte-stiri-auto/10-cuvinte-din-lumea-auto-pocite-de-noi-toti-genti-etrieri-vibrochen-etc-22577.html?utm_source=Newsletter__Newsletter_4Tuning.ro&utm_medium=yahoo.com&utm_campaign=newsletter_152720

[Astral]

Re: Dictionar

 

Si pentru ca urasc ticurile verbale sau cum naiba s-or chema, va supun atentiei si acest stupid-cretinoid "ceva de genu`" utilizat si abuzat pana la greata interlocutorului sau a cititorului....

 

NU-L MAI FOLOSITI !

 

Probabil ca s-a depasit faza lui "deci", faza lui "se merita" cred ca-si traieste ultimele clipe, dar in schimb li s-a alaturat kkt-ul de mai sus.....

 

Pentru cine este chiar interesat si deschis sa se auto-corecteze (nu-i o rusine, nimeni nu s-a nascut invatat....penibil e cand persisti in greseala si te consideri jignit cand ti se atrage atentia) am gasit doua link-uri relevante :

http://www.iaa.ro/Articole/Opinii/Claudia-chirilescu-ceva-de-genu/Print-613.html

http://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/gen-ceva-genul

[mita31]

Re: Dictionar

 

Imbecilitatea asta deranjantă ("gen") a mai fost sesizată și de către alții, ba chiar s-a făcut mult mișto pe tema asta și altele asemănătoare, printre cei care fac stand-up comedy in România, a fost la un moment dat lansată și o piesă a lui Guess Who acum câțiva ani.

 

 

 

 

O altă porcărie este "mă-nțelegi?"-ul sau "m-ai înțeles?"-ul semidocților, pe care, eu unul, le-am considerat pornite de la preamediatizatul și cel dintâiu` behăitor al țării, George Becali. Astfel s-a ajuns ca milioanele de "fani", la fel de școliți ca și idolul lor, să preia acest gunoi de "mă-nțelegi" să abuzeze de el/ apoi să-l tuneze/particularizeze/metamorfozeze - dând naștere altor construcții idioate, înrudite, cum ar fi: "știi cum zic?"/"știi ce zic?" adăugate la sfârșitul propoziției/frazei ... devenind ticuri verbale, enervante, imposibil de digerat. Asta-i România, din păcate! :grin:

 

Să (mai și) râdem de ei?!? Sau e de plâns?!?

 

 

Toate cele bune!:h5

[teddybear]

Re: Dictionar

 

O chestie care, uneori, "zgarie" pe creier:

https://ro.stiri.yahoo.com/pastila-limb%C4%83-un-sfat-practic-pentru-dilema-care-050232132.html?cmp=rofb